Cararea pierduta… : „Maestrul vietnamez Tran Tien”

Motto: „Cararea pierduta” – roman de Alain Fournier.

                Multumesc pentru inspiratie…

A respira, a trai! A respira putin-a trai putin. A respira rau-a trai rau. E bine sa adoptati o respiratie profunda benefica pentru corp si spirit, inainte de a atinge adevarata respiratie. THIEU LAM (Kung fu vietnamez) e un stil interior bazat pe respiratie, iar maestrul de la Saigon e Tran Tien.

„Folositi razele de lumina si faceti-le sa se reantoarca la sursa lor!”

Maestrul Tran Tien e nascut in 1915 si a fost initiat in artele martiale traditionale vietnameze de parintii sai de la 10 ani.  mai tarziu a fost initiat si in alte discipline chiezesti si japoneze, pana si-a creat propria sa scoala,

Conform vechilor scoli traditionale spatiul dintre Cer si Pamant e umplut cu „suflu” sau „energia vitala Chi”. Suflul Pamantului e „Yin”. Suflul Cerului e „Yang”. Din unirea celor doua „sufluri” se creaza unitatea in care omul se scalda si din care provin toate din jur.  In fiecare dimineata, maestrul Tran inspira energia solara pentru a-si curata pieptul si a-l reface sacru si curat.  Pentru aceasta, el „inghite energia universala”. Primeste razele ultraviolete ale Soarelui si le transporta  prin  pieptul sau catre centrul de energie Dan Tien (http://www.pro-holistic.co.uk/Definitions/what-is-dan-tien.aspx). Acolo, pe retentie in inspiratie, „isi spala” intregul piept, apoi expira.

Acest exercitiu curata ficatul si intestinele si este bun si pentru inima si plamani. Aceasta metoda pastreaza sanatatea si impiedica imbatranirea. Acest suflu impregneaza aura pictorului si a caligrafului, asa cum comuniunea dintre creator si spectator se face prin intermediul acestui suflu, iar „placerea mentala” se simte traversand corpul gtatie modificarii ei respiratorii.

Reclame

153 comentarii on “Cararea pierduta… : „Maestrul vietnamez Tran Tien””

  1. Gabin spune:

    Interesant si benefic acest ritual facut in fiecare dimineata.
    La finalul filmului am fost dezamagit cand am vazut ceasul la mana maestrului. Apoi am zis ca e posibil sa fie un ceas care sta, cine stie.
    Sau poate este doar in inchipuirea mea ca un mare maestru nu mai e interesat de „cat este ora”?
    Eu -spre exemplu- nu mai port ceas si sunt doar aspirant…hiq..asa ca am pretentii…si tuica asta ce frumos curgea la cazan…

    • George Valah spune:

      Si pe mine m-a surprins ceasul…pt ca e din metal si poate interactiona/capta energii parazite… dar majoritatea maestrilor au fost/sunt oameni care isi cunosc propriul domeniu si…atat! Dar deja astea sunt ‘detalii” neinsemnate fata de adevaratul comtinut al mesajului: cum se prezinta un om de aproape 100 de ani care practica anumite tehnici psihosomatice, fata de … alternativa Alzheimer sau chiar mai rau! Si mai e interesant, cum arata acest om sau altul ca el la 30-40-50 de ani, fiind in plenitudinea varstei? Apoi, daca el poate la 100 de ani, ce ne opreste pe noi sa facem la fel, cat inca mai avem timp?

      • Gabin spune:

        un maestru are tot timpul din lume, de aceea nu-i mai trebuie ceas.
        ce ne opreste sa facem la fel? cred ca lipsa unui maestru. (am putea alege varianta cursuri cu initieri si diplome, dar „taxele” parca sunt… din alt film.)

        • George Valah spune:

          Suntem tentati sa vedem „maestrii spiritual universali”, acolo unde vorbim de un „maestru in arte martiale”! In domeniul artelor martiale orientale, cunostintele sunt focalizate atat pe eliminarea fizica a adversarului cat si pe mentinerea capacitatilor si eventual metode de vindecare. Poate ar fi bine sa ne obisnuim sa cautam remediile de care avem nevoie pe rand acolo unde pot fi gasite si nu toate la un loc, intr-un singur loc! Asa cum in medicina, inginerie, etc, exista „specialitati” si specialisti, asa e in orice alt domeniu. Decat sa criticam ca un „oftalmolog” (de ex) nu ne-a vindecat de „pietre la rinichi” (de ex), mai folositor e sa luam ce si cat putem de la fiecare, mai ales cand avem sansa de a intalni „un maestru”, de orice fel… 🙂

      • Gabin spune:

        George, trebuie sa-ti spun ca sesizez o usoara diminuare a simtului tau umoristic (!). Si inteleg ca motive de ras nu prea poti vedea „in conditiile date”, de aceea niste modificari ar fi poate binevenite (cu cat mai ample, cu atat poate mai benefice – ma refer la „decoruri”; ca o rearanjare conforma cu „timpul si evenimentele”. (EVENIMENTE care arata ca „e momentul”)
        Ca sa revin: ceasul maestrului nu ma incomoda deloc, era doar un motiv de ras imaginandu-l pe batranul (si dinamicul) vietnamez spunand aaa, e ora 8.30 acum incheiem antrenamentul pentru pauza de ceai. Maestrul (chiar si numai de arte martiale) simte cand timpul e bun pentru orice ar avea de facut. Si simte cand timpul „a expirat ” sau cand nu e prielnic pt un anumit lucru. Asa ca in vechime, cand maestrii nu au fost impiedicati cu nimic de lipsa ceasului. (merge?)
        Exemplul maestrului Tien l-am bagat la cap, ca sa zic asa.

      • Gabin spune:

        daca-mi spui ca in trecut maestrii aveau clepsidra, „ma supar”. 🙂

      • Anastasia spune:

        Cred ca in tine trebuie sa faci o schimbare. Sau sa o lasi sa iasa la iveala pe cea care este deja, undeva pe-acolo. Cumva, sa proiectezi lumină și-n colțurile „încăperii” fiintei tale. Asa cum, cred eu ca „zâmbeai” in Transfagarasan sau la țară, când ascultai greierii, vara asta: și cu gura și cu ochii..
        De ceva vreme, e… ca si cum râzi / te bucuri dar lași să se vadă doar un zâmbet zgârcit, în colțul gurii, nu-l lași sa fie..
        Nu ți-e dor de Tine, Valahule ?

      • Gabin spune:

        ?..ai putea aborda (ca modificare ff ampla) schimbarea domiciliului?
        atat de ampla incat sa fie alt oras si …alta zona? …mai pe langa rude sau „pretini”. Capitala cam „inghionteste”.

        Anastasia a contemplat toata vara. Salutari Anastasia!

        • George Valah spune:

          Adicaa… intr-una din celelate case ale mele din diverse locuri? 😀
          Ar mai fi varianta …”sa stau la prieteni” cu familie cu tot pt totdeauna… ! N-o sa-mi pierd …”prietenii”? 😉
          Lasand gluma deoparte, ideea e de luat in considerare, mai ales daca as avea alternative serioase. Ceea ce vad ca se pregateste prin alte parti, e crearea de mici comunitati rurale cu persoane cu aceleasi „vederi”, care sa supravietuiasca si sa se poata apara singure, fata de …”cele ce vor urma”!

      • lili3d spune:

        Păi în caz de… ai deja niște prieteni. În acel fel de situații, nu cred că se mai pune problema, sau n-ar trebui. Te duci la ei, fără să-i mai întrebi. 🙂 S-ar putea să-ți permiți chiar să alegi.

        • George Valah spune:

          Lili, multumesc pentru …optimism! Deja simt ca imi revine „umorul”! Desigur, consider si „prietenii de pe net”: Lili din Malaia, Gabin din Moldova, Anastasia din…de oriunde si, bineinteles ELIZA de „peste tot”!(Lui Eliza cred ca „i-a cazut falca”!Don’t worry, be happy! ) 😀

      • eliza spune:

        Se spune Elizei si nu ” lui Eliza”, dar nu e cu suparare. De cazut nu mi-a cazut nimic, nici macar „cu tronc” – in expresie neaosa. Remarc ca esti adeptul discutiilor directe, ca de la om la om, dar, nici asta nu conteaza! Tu ai fost si ramai simpatic, asa cum te vad eu prin populatie, adica prin mediul inconjurator… 😀
        Acum nu simt nevoia sa vorbesc cu tine, cand o sa vreau, ce ma poate retine? 😀 Tu? 😀 Si nici nu nu simti nevoia sa vorbesti cu mine! 😀 Dar, sigur ca ai dreptul sa te exprimi! Si mie imi place sa-ti citesc blogul… ( 😀 ,sub forma de hi, hi, hi )
        Seara buna, George! Si prietenilor tai numai bine! Si dusmanilor tai, asisderea… 😀 Pe scurt, si prietenilor si prietenilor… 😀 ( ti-am mai spus asta-e fara soparle, desigur… 😀 )
        Hai, paaaaa! 😀

      • Anastasia spune:

        Salutari, Gaben ! Da, tu ma „stii” relativ bine. Am contemplat si m-am contemplat. Cred ca asta inseamna c-am facut ce mi-ai spus tu nu mult timp in urma (imi pare a fi o eternitate .. ), ceea ce incerc de ceva vreme si-mi iese uneori: ” Se vor rezolva de la sine “toate aspectele” sau asteptarile, nu trebuie sa “iei decizii”. ” Si n-am luat. Si-a fost si e foarte interesant. Asta seamana cu a te lasa trait de Univers, cand simti ca vrei sa incerci si sentimentul de a nu mai controla totul, de a avea incredere ca stie el mai bine ce sa faca pentru tine. Seamana si cu a te lasa in voia apei de lac de munte sau a mării clară, liniştită ( fiinţă – Femeie, ca şi Pamantul, cand iti raspunde cu aceeasi iubirebucurie si pace pe care le simti pentru ele), relaxat, cu faţa la cer si ochii larg deschisi. Si constati cu surprindere (ca atunci cand abia inveti sa inoti), ceea ce nu puteai sa crezi : ca poti „pluti” mai bine asa, ca te poti „odihni” asa,cand esti ataaaat de obosit …si-n timpul asta apa-viata te poarta mult mai bine, acolo unde-i cel mai potrivit pentru tine. Pare o metafora (sau doar cuvinte), dar nu e ! Experienta e incredibila. Mai ales cand aproape tot timpul ai vrut si ai crezut ca doar tu poti sa detii controlul asupra vietii tale. Si poate ca mi-ai intuit si o anume stare, cam…din timpul în care n-am mai vrut/ putut sa scriu aici ori chiar intrebarile pe care as fi vrut sa ti le pun. M-am gandit si la ce ochi or fi facut oamenii aceia cand te-ai dus cu proiectul tau de casa din lut, sa-ti iei autorizatia de construire 🙂 Sau n-ai AC ? 🙂 . Probabil ca stii si ca uneori ma gandeam ca m-as fi facut vecina cu tine si te-as fi rugat sa-mi faci portiţă-n gardul dintre noi 🙂 ca sa vorbesc mai repede cu tine, sa-ti pun avalansa de intrebari despre permacultura ori case din lut ori, despre orice am nevoie sa stiu acum. Si nu cred ca doamna Gaben ar fi inteles aiurea portita-n gard, pentru ca sunt convinsa ca ea, e la fel de …supercalifragilistică ca si tine :). A ! Transmite salutarile mele si doamnei Gaben, te rog !
        Deci, cum reusesti (si nu-i vorba doar de mine, ii simti si pe altii de-aici) ? Asta se defineste ca inteligenta emotionala / empatie. Asta te defineste..Chiar mai mult: o ai si-o si exprimi. O lasi sa te exprime (oh, daaaa, si Valahul o are din plin, numai ca, cred eu, nu e suficient de detasat incat sa o lase sa-l exprime. Cum a fost la fân, Valahule ? 🙂 Si pun pariu ca esti atat de bronzat, incat ochii tai verzi – sunt verzi ? – par galbeni – soare, ca de tigru )
        Gaben ! Si de ce crezi ca asta i-ar trebui lui GV ? ” ai putea aborda (ca modificare ff ampla) schimbarea domiciliului? atat de ampla incat sa fie alt oras si …alta zona? ” Doar pentru ca asa ar trebui, asa ar fi intelept in timpurile astea ciudate / ingrate, ca protectie ? Ori si pentru ca simti tu ca i s-ar si potrivi, „mănuşă” ?

        • George Valah spune:

          Nu am ochii verzi, dar daca tu te vezi asa in ei… 😮
          Manusi nu port nici iarna.

        • Gabin spune:

          ce frumos scrii ! Pentru asta voi face poarta din gard 😀 …sau mai bine nu fac gardul! asa ca in filmele ce ti le recomand si tie in mod special.
          Malaia e zona deosebita dar prea turistica parca, deci putin cam umblata-agitata si ca urmare pretul in zona este cam mare (mai bine de 3 -4 ori mai mult teren in alta zona).
          Cu simtitul de stari depinde de inspiratie dar de obicei se potriveste, fiind specific semnului de apa care este scorp… care sunt. Iar tu in plus esti ca si o carte deschisa aflata in lumina.
          Cu mutatul din Capitala as da sfat oricui care are asa vederi largi si care a amanat sa priveasca situatia in fata. Dar bineinteles ca lucrurile nu sunt asa de simple, mutatul este o chestiune care cere mult discernamant dar si putina nebunie (cat are George e numai bine!) 🙂
          …SI sa nu mai dispari cu saptamanile! (doar cu zilele si noptile) 🙂

      • Anastasia spune:

        Valahule, simti bine ce simti : iti suntem prieteni, da, asa-i (in ceea ce ma priveste, sigur da). Desi notiunea asta, „prietenie virtuala” intre oameni care nu s-au vazut niciodata, e greu de inteles / explicat ( ar trebui inventat un alt cuvant pentru toate astea..), insa, cu toate astea, aici e vorba de mai mult, de a simti, a ne simti unul pe celalalt, ca un fel de ….statornicie ce vine de foarte demult, este slefuita deja, ca o piatra ce pana acum si-a aratat si toata stralucirea si tot intunericul.. Mai bine ca Belsim n-as putea sa descriu toate astea : “Oamenii (inzestrati ) se simt intre ei, asemeni animalelor, isi simt vibratia, constiinta lor are un puls propriu care ii atrage precum in zicala romaneasca “ce se-aseamana, se-aduna”. Si chiar daca, posibil sa nu ne putem intalni vreodata, fiecare simtim si stim ca undeva acolo, exista cu adevarat celalalt si tot ceea ce poarta in el si gandul lui ne face sa simtim ca si cand suntem toti, umar langa umar si cand unul coboara, ceilalti sunt acolo, prezenti, in preajma, aproape.
        Si trebuie sa te intreb: simti asta ?
        Si tu, ne esti prieten ?!?

      • Anastasia spune:

        Nu-i nimic , Eliza, da-i pace, nu-i musai sa ma agreeze de nu-i de unde si cum. Nici eu nu ma dau in vant dupa el prea tare si nicicum nu ma ofilesc :). Suntem chit, Valahule, iacata: armonie din prima, balanta e-n echlibru (ha! pun pariu ca esti nascut in zodia Gemeni !) Si, Eliza, Valahul n-are decat sa-si faca casa doua loturi mai incolo, iar de-o fi langa mine, portita-n gard cu el nu-mi fac. Eu la pasarelele mele si pietricele, nu renunt ! 🙂

        P.S. Gaben ! Eu o vreau vopsita in culori pastel ! Portiţa 🙂 Am vazut undeva in Ardeal, acum multa vreme, mobilier vechi, pictat de mana , mi-a ramas in minte de-atunci, iti arat cum vreau sa fie ! Sau, imagineaza-ti, exact culorile icoanelor de la Manastirea Sambata de Sus, de pe cupola dinainte de a ajunge-n curtea Manastirii (cred ca si icoanele din altarul manastirii de la etaj au aceleasi culori pastelate pe care nu le-am vazut nicaieri altundeva..) Forma, o alegi tu 🙂

        P.P.S. Si daca e sa iti mai arat din „pasarelele” 🙂 mele, Valahule, ma gandesc de mult ca mi-ar placea sa ţes. La razboi de tesut, cum avea bunica. Si sa fac oale din lut. Apoi, mi-e draga matasea naturala (la fel de mult ca inul) si m-ar invata Gaben sa cresc fluturi de matase . Tu ? Ce stii/ ai vrea sa faci , ne-ai invata ? Si tu, Gaben ?
        A ! Da! Uitasem ! Hai ca ma opresc, Valahule ! Mai am un camion de pasarele 🙂

        Deci, Valahule, da, ma indoiesc, argumentat iti spun.
        Si iarasi deci : da sau nu ? E atat de simplu ! De ce ti-e teama de raspunsuri clare ? 😛

        • George Valah spune:

          😮 🙂 😀
          „(cand n-o ia prin valcele si ajunge de sta la taifas cu pietrele)” 😀 😀 😀 Unde dai si unde crapa! Sa fie de la…”curcubeul” ala de care vorbeai?! Cred ca a fost „eroare dactilo” ca am batut „si” in loc de „ci”… Adica … „pietrele alea de sus”…alea cu poza…. adica… cand te uiti si vezi unde altii trec mai departe…ihhh… adica nu jos, la poale (ma refer la munte) ci… sus, pe varf, unde erau pietrele alea magice…si poza… Da daca nu ma placi, nu mai conteaza! Oricum Eliza e de vina! 😦 Si nu-s nascut in gemeni cum nici tu in fecioara! Te indoiesti? Scorpionii asa sunt! 😀

      • Anastasia spune:

        Hmmm …Clarificarea cu pietrele, necesara si merci, Valahule!
        Si am argumente, nu ma indoiesc asa, frunza-n vant . Si-ti dau 3 indicii : nu-s Scorpion, am ascendent in Fecioara si imi place pamantul si apa. Deci, ce sunt ? 😀
        P.S. Mor de curioasa sa stiu cand esti nascut. Da’ ma fac ca nu te intreb, Valahule 🙂 Imi spui ? 😛 Despre Gaben, stiu ce e 😉
        Aha ! Iar tu …cred ca esti zodia: cel mai alunecos „ţipar” din Univers 😉

      • eliza spune:

        Anastasia, fii tu insuti! Lasa comparatiile! Alunga-ti frica de viata. Traieste si da-ti dreptul la libertate. Copilule jucaus! Sa fii fericita!

    • Anastasia spune:

      Cred ca, daca ar fi sa aleg pentru tine, dintre toate cele 4 locuri :), as alege Malaia (da’, de!, acum nu stiu ce sa mai zic, cred ca verdele padurii nu e deloc asa de apetisant precum „curcubeul” dintr-o mancare picanta si sarea si piperul in doze potrivite cat sa alcatuiasca Intregul 🙂 ). E un loc mai mult decat potrivit pentru tine (pentru tine cel pe care-l percep eu cand ma las sa (te) „simt” , dincolo de ce lasi tu sa „ajunga” pana la noi). Iar despre frumusetea / magia locului, sa-ti mai vorbesc ? Ma gandeam, Lili, ca-ntr-o zi, o sa citesc la tine, in blog, despre povestea voastra de dragoste: tu si locurile tale de-acolo.
      Cred ca-mi place al tau ” Hmm… „, Valahule 🙂 . Poate insemna orice si de oriunde :). Nu-l identific, insa, nicidecum, cu sprâncenele tale uşor încruntate si ochii îngustaţi (asa cum fac eu uneori cand vreau ca cineva sa stie clar ca-s uşor infuriată sau supărată pe el / ea 😛 ).
      P.S. Ideea lui Gaben e de luat in considerare doar rational, Valahule, doar pentru supravietuire? Hmm….Dar inimioara ta (centrul fiintei tale, cum o numeste Gaben), ce spune ?
      Si, cum sa fie raspunsul, Valahule ? Scurt ca al tau : „am fost la mare, la tara, la munte ” sau mai complet / pe larg asa cum vreau/pot si simt eu a povesti, cateodat’ ?

      • Gabin spune:

        http://fymaaa.blogspot.ro/2012/05/leaganul-si-alte-comunitati-care.html
        propun sa vedem filmuletele astea mai intai si apoi sa continuam discutia.
        Sunt o baza buna de plecare!

        • George Valah spune:

          Am vazut filmuletele… Cateva observatii?
          – Toti de-acolo erau…”oraseni”. Nu e ciudat?
          – Drumul pana la magazin de 5Km (o placere!). Magazinele „cu bunuri” erau „tinute” de…. „altii”, cei ramasi „inafara”?! Hmm… Deci e nevoie si de ei?
          – Animalele cresteau libere si vesele! La fel si copiii… Toti, la fel de decorativi!
          – „Orasenii”, se vedea ca erau scoliti, dovada: puteau sa inteleaga/aprecieze/conceapa un plan/decida/etc in privinta alegerilor din viata cat si a rezolvarilor. Dar copiii lor? Si copiii copiilor lor?
          – Mi-ar place sa vad „noul fel de agricultura” la fata locului. Stiu cateva parloage care judecand dupa marimea buruienilor nu asteapta decat sa arunci semintele printre ele, apoi ca niste mamici grijulii aceste buruieni vor ocroti si creste „plantele semanate”! Care toate vor fi dulci… 🙂

      • George Valah spune:

        Inteleg ca ai venit plina de „curcubeu” dupa „contemplare”, se simte! Tu, ti-ai gasit „locul potrivit”? Exista si te asteapta… Cat despre povesti de dragoste, ehh… doar vii din Tara Lovistei, eu nici macar nu am ajuns acolo! 😉

      • lili3d spune:

        Povestea de dragoste a mea și a locurilor cărora le aparțin… s-a mai scris. Da, e cam scumpă zona. Aglomerată nu e deloc. Mașinile care trec pe drumul național nu se aud… ca în București. Se circulă ceva mai mult doar în perioada în care e deschis traseul Transalpina. Poate vreți și o listă cu pensiuni? Sau, mai bine pe unde se pot pune corturile?
        Și, în general, locuitorii din Țara Loviștei (din care face parte și Malaia) sunt mândri că aparțin acelor locuri. Deci, tu din ce parte a Țării Loviștei vii, Anastasia?
        Deci, Gabin, cred că ai văzut Malaia doar de la șosea! De cele mai multe ori e prea multă liniște, acolo. Însă, cam totul e mai scump decât la București! 🙂 Într-un fel, parcă ești la capătul pământului.
        Poftim, v-a plăcut? 😦

      • Anastasia spune:

        Buna dimineata, Lili !
        Nu vin din Tara Lovistei. Doar mi-e draga. Si nu-s nascuta acolo si nici nu traiesc acolo. Confuzia a venit probabil din primele poze pe care le-am postat aici, erau din Calinesti, Brezoi, tocmai descoperisem, cu pasul, partea asta de Tara a Lovistei. Desi sunt nascuta in Valcea si acum traiesc aici (dupa ce m-am reintors din Bucuresti, pt. ca am stat acolo timp de aproape 10 ani), am batut mai mult ceilalti munti decat pe cei de-aici. Sunt cativa oameni pe care-s stiu in Brezoi, Malaia, Caineni, Boisoara, Perisani si Titesti. Unii dintre ei, in virtutea profesiei mele, iar pe ceilalti, i-am intalnit intamplator, m-am simtit legata de ei chiar daca nu i-am mai vazut niciodata de-atunci. Asa am ajuns sa stiu, oarecum, si zona asta.
        N-am locuit niciodata, pe perioade foarte lungi de timp, in afara orasului , la țară, ca sa zic asa (decat in vacanta, la bunici), desi asta e ce-mi doresc, acum, cel mai mult. Ma tot intreb..ce ar trebui sa se intample ca sa-mi implinesc visul asta? Mi-e clar ca locul meu e undeva pe langa pomi, iarba de deal sau munte, râu, pasari si oameni simpli-adevarati. Probabil ca si vreo cativa spiriduși ar trebui sa fie prin preajma, ca tabloul sa fie aproape complet 🙂 . Nu l-am gasit, locul, nu l-am simtit inca (desi stiu multe zone din partea asta de țară si nu numai din partea asta), probabil va trebui cumva sa ma gaseasca el pe mine..Nu stiu cum, dar stiu ca e posibil asta..Si am tot timpul din lume, desi puștoaică nu-s 🙂

      • lili3d spune:

        Trebuia să răspund mai demult. Confuzia a venit din faptul că ai spus că în Țara Loviștei sunt locurile tale. Am dedus ce era cel mai simplu.
        Oricum, se spune că e cel puțin la fel de frumos acolo, ca și pe Valea Prahovei.

  2. lili3d spune:

    Nu pot să văd videoclipul din motive… tehnice, dar ai plecat de la ideea inspiratoare că fericirea constă tocmai în căutarea ei?

    • George Valah spune:

      Lasa ca il vezi cand se va putea…
      „Fericirea” e… in „momente fericite” si atat. Cu cat acestea sunt mai dese si mai lungi in durata, cu atat mai bine! Daca cineva cauta o „fericire permanenta” in aceasta lume, ii va fi imposibil s-o gaseasca pt. ca fara „suferinta alternativa” ea nu ar mai fi perceputa decat ca…”obisnuinta in normalitate”. Oricum, chiar si asta e …”imposibil”! (vezi cazul Buddha, izolat in palatul sau si care nu a cunoscut suferinta pana ce nu a iesit in plimbarea prin cetate, unde a vazut boala, batranetea si moartea semenilor!)

  3. eliza spune:

    Pe scurt si la obiect. Te-am iubit intotdeauna, George ( sau blogul tau !?). Asa am putut sa-mi imaginez orice sufletul meu a avut nevoie. Si sigur ca, la un moment dat, am vrut sa te vad. Dar acum, te iubesc ca pe ceva ce simt ca nu voi atinge niciodata. Pentru ca, imi doresc asta! Si , m-ar durea sa nu te mai vad ( virtual, evident 🙂 ).Ai simtit mereu cand am vrut sa plec. Si nu e corect ce faci…
    Cum spuneam, cand nu pot, trebuie sa pot. Mai usor sau mai greu, reusesc.
    PS Am fost rea. Scuza-ma. Imi place blogul tau, si chiar daca mi se pare ca inteleg, ma straduiesc sa nu vreau sa o fac. Sincer, iti doresc fericire.
    PPS Daca nu te deranjeaza, o sa mai scriu cand o sa simt asta. Asa sunt eu! Ce sa fac? Asta e! 🙂

    • George Valah spune:

      2 Mesaje! Deci ma accepti? Adica ma mut la tine cu catel si pisici (purcel n-am!) si … Asa cum zicea Lili: nici nu mai intreb!!! 😮
      Restul cuvintelor din mesaje, nu mai conteaza, sunt doar ambalaj pentru propunerea/acceptarea ta generoasa!
      Mie imi place berea sa fie rece si mancarica ceva mai picanta! Oh, Eliza… 😉

      • eliza spune:

        Cate pisici? 🙂 Care este mancarea ta preferata? 🙂 Ce fel de bere? 😀
        PS Si vice-versa? :))))

      • eliza spune:

        3 pisici? Si 2 stau sa fete? Nu e rau, e chiar bine! Si un catel? E perfect! Sper sa fie prieteni! 😀 ( in „vastele apartamente” e obligatoriu! ) Dar, nu-i problema-ca la camin: paturi suspendate! 😀 Ai dreptul sa alegi! Cu cine crezi ca o sa te intelegi cel mai bine? 😀 😀 😀
        Fasole cu ciolan ( afumat, banuiesc ) picanta si bere rece!?!? 😀

      • eliza spune:

        😀 Nu stau la camin… 😀 😀 😀 Desi, ca spatiu…. 😀 E?

      • eliza spune:

        Sau, la tara- ca tot vroiai rural. Ce zici? Teren am, luam un cort? 😀
        George, George…

      • eliza spune:

        Am uitat- si facem naveta. Nu mai zici nimic? Oh, George… 😉

      • eliza spune:

        Ei, ideea este ca nu-mi place sa fac ce mi se spune, sau mi se sugereaza. Sigur, nu vorbesc de a-mi castiga existenta. In general, iti alegi o slujba unde regulile ti se par ok sau macar acceptabile. Vorbesc despre-in sine. Aici, deciziile imi apartin in totalitate. Iar eu incerc sa separ ( in sine) materialul( bani-si tot ce implica) de restul. Apoi, dupa ce ma cercetez bine, privesc in viata reala si incerc sa le asez in asa fel incat sa-mi fie bine ( fara a face rau altcuiva). Adica, sa simt iubirea. Nu vorbim de dragoste ( in lipsa unei perceptii fizice, nu se poate despre asta) Dragostea este doar pasiunea iubirii, si daca nu este atunci cand esti activat, cum s-ar spune, nu mai este deloc. Asta nu inseamna ca nu poti s-o activezi la infinit, pentru aceeasi fiinta sau nu. De, instinctul! 😀 Dragostea vine din inima, iubirea din gand. ( si am mai spus-o – singura putere a omului este puterea gandului si omul este singura fiinta care o are pe Pamant. Numai ca a uitat sa iubeasca-sa-si foloseasca inima, ca de asta i-a daruit-o Dumnezeu! Si-a alterat gandul! Fiecare in parte, sa iubeasca macar o celula din Pamant!
        Repet, nu vreau sa inteleg, ce nu vreau sa inteleg! Cand ai o intrebare ( ce te priveste personal), incerci sa-i afli raspunsul. In sinele tau il stii, dar astepti si de la sinele celuilalt, sa vezi cat de mult esti conectat cu acela pe care ti-l doresti aproape. Nu sunt de principiul ca un om poate fi schimbat. ( se poate preface o perioada, dar tot isi da arama pe fata, in limbaj popular). E suficient sa simti cat de mult rezonezi cu cineva. Restul vin de la sine. De aceea trebuie sa fii asa cum esti lasat de Dumnezeu!
        Cat despre partea materiala ( asa cum am definit-o) a vietii, e un subiect ce ma depaseste. Imi este suficient sa traiesc asa cum imi place-nu strang averi ( nici nu as avea cum), nu intru cu ele in Pamant. Fiecare avem placerile noastre – si, cand nu ni le putem permite, le visam. Puterea gandului ( din nou!) – echilibreaza! De… 🙂 Aud peste tot, timpul costa bani! Eu nu spun ca trebuie eliminat materialul din viata ( sub orice forma). Numai ca e bine sa facem diferenta intre a fi multiumit si a fi satisfacut. Adica, sa ne definim fericirea. Care este proprie fiecaruia. Si e bine sa intelegem oamenii asa cum sunt, nu sa fortam…
        Lumea a uitat sa-si puna intrebari in sine! In afara, carci de intrebari. De ce? Pentru ca se poate folosi- pentru ca poate gasi un castig. Aici, e mult mai complex si cred ca Dumnezeu surade acum… 😀
        Probabil ca in momentele cheie, instinctul te ajuta sa simti, adica sa separi materialul de restul. Daca vrei si poti sa fii tu insuti. Daca ai putere!
        Iubirea exista in tot si in toate, numai ca ( asa cum am spus), unii au uitat „sa-si aduca aminte”! Sau, altfel spus, sa se iubeasca pe sine suficient cat sa fie in armonie cu Pamantul, atat cat le este dat sa-si traiasca viata.Pentru ca aici, pe Pamant, este Raiul! Aici esti ceva definit, separat si unit, adica… existi. ( si, daca intelegi, traiesti, daca nu, vietuiesti!) In rest… Cam atat. Tot ce am spus, este doar ce cred eu. Fericirea o ai – o ai in tine, alaturi, nu o chemi, nu o cumperi. 🙂
        Apropo, nu am inteles ce spui… Ca de obicei 😀 😀 😀

      • eliza spune:

        PS Of, dragul meu, George… 😀

      • eliza spune:

        Cat teren ar trebui pentru ce-ti doresti tu ( si nu numai, banuiesc)? Ca sa facem cu el ce? Dar concret, George. Si cati? Catel si pisici stiu 😀 Spune-mi visul tau. Si-ti spun daca se poate. Ok?

        • George Valah spune:

          Multumesc Eliza…
          Ar fi vorba cam de 237.500Kmp numai buni pt cca 18.000.000 de entuziasti. Ce sa facem? Pai si ce spune Gabon – (ca daca e fericit, ceva l-o fi facut asa 😉 ), si ce zice Anastasia (cand n-o ia prin valcele si ajunge de sta la taifas cu pietrele), si ce zice Lili (atat pe blogul ei cat si pe altele…), si ce nu zic dar simt multi altii cand dau buzna „la moaste”, nestiind ca „moaste sunt mai peste tot” prin acest teren de care ziceam. La catel si pisici nu renunt!
          Daca se poate? Incep sa cred ca da….
          🙂

      • eliza spune:

        E clar, pun berea la rece. Ciolanul cu fasole la ceaun, pe foc de lemne, ca are gust mai bun, si cu cat e mai multa cu atat mai bine. Imi place sa primesc musafiri- cateva milioane, cu atat mai bine! 😉
        Si cateodata, visele se implinesc! Trebuie sa crezi in ele! 🙂
        Si eu cred ca se poate 😀

      • eliza spune:

        PS M-ai vorbim, George. Imi place sa vorbesc cu tine. Si nu numai. 🙂
        Fii si tu mai bland cu Anastasia…

      • eliza spune:

        PPS A se citi : Si nu numai cu tine. ( in context) 😀

      • eliza spune:

        Ca sa vezi! Si lumea spune ca sunt prea blanda! 😀 Si apoi, George, sfaturile sunt facute spre a fi incalcate… 😀 Si, totusi…

      • eliza spune:

        A fost greu, George?… 😀
        ” Ne-om aminti candva tarziu
        De-aceasta intamplare simpla
        De-aceeasi banca unde-am stat
        Tampla fierbinte langa tampla
        Visand, intrezarim prin doruri
        Latente-n pulberi aurii
        Paduri ce-ar fi putut sa fie
        Si niciodata nu vor fi.” ( Lucian Blaga)
        PS 🙂 Nu prea ma pricep la engleza, zii si tu care ar fi sensul lui THE END, in traducere libera? 😀
        Succes!

      • eliza spune:

        Ce sa se intample? Nimic. Daca se va intampla ceva, habar nu am. Nu pot prezice viitorul si nici nu-l programez. N-am vrut sa fac nici o iesire teatrala 😀 , nici nu cred ca pot pleca vreodata definitiv de aici. Ce am avut in cap este sa vezi si tu cum este cand nu intelegi ( asa, ca mine!), ca tot iti repet ca nu pricep si nu ma bagi in seama ( vorba vine!). Asa ca, am gasit o formula! Si nici nu am gandit-o, a venit asa pur si simplu. Si am scris-o ca asa sunt eu. Asta e!
        PS Nu ma bag in discutii care nu le pricep ( ca n-am altceva mai bun de facut 😀 ) Si cum se pare ca ati pornit un proiect, am spus succes. Am gresit? Nu era cazul?
        Ce vrei? Atat ma duce mintea! Te-ai suparat? Iti trece! 😀

      • eliza spune:

        De ce? Cu ce????

      • eliza spune:

        Sau, intrebarea era- de unde stii? Hmm…
        Cum spuneam, nu va inteleg.

      • eliza spune:

        Am vazut. Am simtit. Draguta formula sau te-ai scos! Depasim momentul!
        Cea mai tare era sa spui ca l-am facut pe Gabriel ( Gabin, Gabon, Gabetu… ) sa planga! Asta ar fi fost ceva deosebit! 😀 😀 😀

      • Anastasia spune:

        Valahule, daca vrei sa (ma) stii, ascult-o pana ai sa intelegi : http://youtu.be/HnmYXFPikhw
        Anastasia nu plange ..

        • Gabin spune:

          pot s-o ascult si eu? ca si eu vreau…:-)

        • Gabin spune:

          sa nu te superi pt ce am zis, supergirl ! (fara ghilimele) Stiu ca nu plangi, a fost doar un „joc de cuvinte”. O fi de la „astrologie”?
          Maine aflu daca batranul meu vecin vinde terenul de 1.3 ha. El mai are vreo 4 loturi, iar fiii plecati in Italy. As vrea, dar nu stiu cu ce bani deocamdata. Numai sa vanda, ca miracole,,,,la tot pasul! Cu poarta transilvaneana, da Anastasia?

      • Anastasia spune:

        Da, Gabin, cu poarta si fara gard :). Si-o floare a soarelui langa poarta, da ? Si de n-ajung eu la timp s-o ud (sau niciodata 😦 ), ai grija tu de ea, da ? Si daca n-o sa poti vorbi mereu cu ea, nu-i nimic, e de-ajuns sa te uiti la ea, si stie ce vrei sa-i spui. Si-asa, o sa fie mereu frumoasa, Vie si voioasa, si tu, si ea. Si cand esti necajit, sa stii ca ea simte si te ajuta. De partea cealalta a portii, as planta un copac, liliac mov, care uneori sa faca si flori albe..nu m-am hotarat niciodata care-mi place mai mult, cel alb sau cel mov. Apoi, cred ca ar trebui sa-ti plantezi tu, si-un cires si-un visin, mi se par cei mai veseli pomi. Eu i-as aseza in fata ferestrelor, aproape cat sa intre in casa, pe geam, o crenguta macar, in fiecare dimineata.
        A ! Si mesteceni, neaparat si mesteceni..
        Si Valahului, sa-i spui tu (pen’ ca eu nu ma prea descurc cu el 😦 , e ca un fel de „du-te-n colo, vino-ncoace, lasa-ma si nu-mi da pace 🙂 ) ca i-am trimis, printr-un porumbel cu ochii verzi :), basmaluţa mea de mers pe munte, sa o prinda la portita dintre voi doi, sa-i poarte noroc.

        Si, m-am gandit azi, un pic, la vecinul tau cat sa -i „transmit” sa fie DA raspunsul lui. E ?

  4. Gabin spune:

    da, comunitatile sunt the future; numai in microferme se poate produce bio, iar terenul in zonele rurale este destul de ieftin la acest moment. Un ha cu livada si cu ce-o mai fi pe el este ceva de vis. Trebuie incepute „investigatii” pt gasirea locului, nu crezi? L-am ascultat intr-o seara pe Corut la otv pana la 3 dim despre aceste ferme ca solutia viitorului (din prezent). In Vest se cheama food-forest, adica ai de toate iar densitatea de pomi si arbusti este destul de mare. Daca exiata si lac deja este delirum tremens.

  5. Gabin spune:

    corecte observatiile despre film, domnu Georg.
    pt ca separarea se face treptat, va mai fi nevoie de magazin sau de orice altceva tine de „sistem”: medicamente, marfuri industriale…etc. Dar cand sistemul pica, trecerea la „noua abordare” sa poata avea loc in conditii cat mai sigure.
    Mai vrei si alte exemple de comunitati nerusesti?

    • George Valah spune:

      Si n-am zis tot: acel 1ha, se va imparti intre cei 2-3 copii ai primilor (pionieri), apoi in 6 si 8 dupa numarul urmasilor! Sa mai spun ce va urma?
      Eu „visez” la ceva „cu-adevarat sustenabil”, care sa reziste „in orice conditii” (cu sau fara ajutor din exterior), care sa aibe „putere” – altfel vine un functionar cu o hartie in bat si „toti trebuie sa plece in 24 de ore, incepeti demolarea acu’!”… Iar pentru asta nu numai parintii, dar si urmasii trebuie sa fie „bine scoliti” (ca sa nu traga cu sagetile in avioane, cand nu se joaca cu gastele si capra) dar care „sa iubeasca modul de viata din convingere” fiind „alegerea lor”. Apoi, limita de 1ha/famile?/persoana? e doar … un inceput de discutie! Mai curand probabil ar trebui un teren comun ceva gen „obste comuna” in care fiecare familie sa poata lucra „dupa nevoi- dar nu mai mult decat…” functie de numarul membrilor!
      In rest, da, mai vreau sa vad…

  6. Gabin spune:

    va spun ca in comunitati sunt numai oraseni pt ca ei cauta cel mai mult!
    cum ar fi ca satenii sa se mute de la tara la tara?
    apoi crezi George sa studiile copiilor sunt atat de necesare? Iti trebuiesc ecuatii, derivate de gr. 2, ciclul Carnot sau legea Boile-Mariot (asa imi amintesc eu de ele!) Acestea sunt cunostinte acumulate in ultima suta de ani, dar comparand cu vechimea omenirii …. .
    Despre ce vor imparti copii copiilor nu trebuie sa te ingrijorezi, ei vor avea „tot Pamantul” de refacut/reabilitat/reconstruit si redat Naturii.
    Despre „sageti in avioane” nu prea e cazul pt ca terenul trebuie sa fie intabulat, trecut in cartea funciara, iar actul de cumparare sa fie facut la notar. Asa nu va trebui sa parasesti in 24 ore.
    Deci cautam teren in zona colinara, curata, de preferat la 20-30 km de oras, altitudine 200-350 m, extravilan, pretul undeva la 3-4000 euro ha (poate 5000 daca are sursa de apa si alte resurse (padure, lac, livada etc)
    Agreeaza cineva asta? Alte pareri?
    ps. Anastasia, am avut gandul de vecinatate cu tine, dar am crezut ca este gandul meu! 🙂

    • Anastasia spune:

      Da, Gaben, ai dreptate, e logic si argumentat ce spui. Iar copiii, aleg singuri ce vor sa faca candva. Cei de-acum, ne invata nedependenta si nefrica.

      Insa, Libertatea, in sine, nu e doar cea interioara, inseamna si energie ieftina sau fara costuri, inseamna nedependenta de energia pe care ne-o vand …ei :(. Si-atunci, avem nevoie de energie de punct zero. Cum ?!?

      • George Valah spune:

        Energia e „specialitatea mea”! Gasim, noi o …”cale”! 😉

      • Gabin spune:

        la momentul potrivitTOTI vor avea acces la energia inepuizabila si prietenoasa (zero). Dar pt perioada 2012-2017-2020 trebuie sa gandim la ce avem si cum se pot gospodari mai bine toate resursele.
        -Am retinut:vrei portita colorata transilvaneana, iar eu vreau fara gard . (interesant si posibil) 🙂
        -lucrezi cu copiii valceni, Anastasia?
        -George va avea rolul sa ne vorbeasca despre metodele de tratament posibile in comunitate, ca un fel de shaman! 🙂 (meditatie, respitatie tip yoga, fitoterapie, papa din prana …si ce-o mai vrea el)

      • Anastasia spune:

        Nu, nu lucrez cu copiii, Gaben. Insa pot sa-i simt, aproape pe toti pe cei care i-am intalnit in cale, si pot fi cel mai adesea, prietena lor, ne ” jucam ” impreuna, cat de des putem. Invatam unii de la altii, eu de la ei, iar ei de la mine…nu mare lucru :). Recunosc ca sunt momente in care ma depasesc …starile lor si nu stiu ce sa raspund ori cum sa rezolv o anume situatie..Nu-i foarte usor cu ei, stiu, dar universul lor , interior, ma uimeste mereu, e …fantastic , coplesitor..

      • Anastasia spune:

        Pai…nu, Gaben, ca nu mai am credibilitate apoi 🙂 Pen’ ca, chiar facem toate nebuniile din lume, tot ce parintii lor obositi / „obositi” deja, nu mai fac sau considera ca …”asta nu se face” pen’ ca…habar n-am de ce nu s-ar face ceva ce ti place , te bucura si e joaca si joc..

    • Anastasia spune:

      Si-apoi, mai e ceva, important: oamenii aia, orasenii, aleg ALTFEL, aleg ei de data asta, nimic fortat, e un moment in care, nu mai vor decat ALTCEVA, ce le simte sufletul, chiar daca nu pot defini / contura acel ceva. Cunosc sentimentul, da, il stiu, l-am trait..aparent e devastator,rascolitor, insa de fapt e o stare de gratie aceea de a trai momentul in care alegi altceva, nu stii ce, alegi doar ca nu mai vrei sa traiesti si sa faci ce nu-ti place, chiar daca in clipa aia stii ca nu ai nimic ce pune in loc. Abia cand traiesti asta, cand hotarasti ce nu mai vrei, urmeaza minunea: universul iti raspunde, te rasplateste. Si n-am citit asta undeva, am trait-o, recent ..

    • George Valah spune:

      Azi tocmai a aratat la TV pe unul care avea un atelier auto pe „terenul lui” si se urcase pe acoperis ca venisera sa i-l darame. Evident fara sentinta definitiva. Apoi au urcat si jandarmii dupa el si l-au dat jos de-a dura, crainica tv zicand :”uite cum se transforma omul in bestie” – adica „proprietarul”! Pe parcela omului, primaria voia sa construiasca… o parcare! (E si nitel „constructie de utilitate publica”… Este? Este! Dar daca o sa fie cu plata? sau peste 1 luna face unul benzinarie acolo, nu mai conteaza…)
      Ok. Asta e exceptie! 😉 (Apropo, ai auzit ce s-a intamplat la Waco, Texas? http://en.wikipedia.org/wiki/Waco_Siege Daca vrei, iti povestesc „in detaliu”, nu varianta TV, ci pe aia adevarata! Eee, la noi nu se intampla asa ceva!)
      Dar… sa trecem la treaba! 🙂
      Fara utilitati? Normal. Ma interesez. Cate ha?

      • Gabin spune:

        da, fara utilitati pt ca nu are rost ca postasul sa bata drumul cu facturi.
        pot fi terenuri de 1-2 hectare, dar cu posibilitate de a mai cumpara de la vecini. Daca e mai mare si pretul e bun, de ce nu? Dar eu spuneam ca poate de la cititori sa obtinem ceva informatii , ca ei sunt „din zona”. Si stiu si preturile.

  7. Anastasia spune:

    Si uite-asa, a ta „Cararea pierduta” devine „Cararea regasita” ..

  8. Gabin spune:

    hei, do you hear me?

    a picat internetul, unde ati fugit toti? eeeeiiii…..

    ok, sting lumina. Good night! 😮

  9. Gabin spune:

    http://www.gherdeal.blogspot.ro/2012/03/sustenabilitate-in-varianta-romaneasca.html
    o alta varianta George, si nu e comunitate ci e familie. Dar poate deveni comunitate.

    • lili3d spune:

      Cu siguranță, acolo nu mai e timp de calculator, de învățat, nici atât, de socializat… mai rar. Uneori, muncă – din viul nopții până noaptea târziu. Poate doar iarna… Dar atunci nu mai e nici floarea-soarelui la portiță… Însă nămeții permit escaladarea gardurilor! Hm… tot e ceva frumos de găsit pe acolo.
      Condiția principală: o familie pe care să o iubești și în care să-ți găsești înțelegere. Altfel… nimic nu merge.

      • Gabin spune:

        ai dreptate, omul din film e la inceput si se grabeste sa aseze lucrurile.Altii au depasit faza asta sau au abordat-o ceva mai lent. Imagineaza-ti doar ca o casa batraneasca pe terenul respectiv ar diminua mult norma de lucru in primii doi-trei ani. Deci ar fi timp de mers la portita.

      • lili3d spune:

        Eu mă refeream la munca în sine (pentru existență), nu și la construirea unei case. E destulă muncă și așa.
        OK. Visarea e bună… până la așa-zisa schimbare planetară de conștiință. Dacă se va întâmpla, îți dau voie să zici ,,Vezi, ți-am spus eu!” .

        • Gabin spune:

          lili4d, in sistemul numit permacultura activitatile principale sunt insamantatul si recoltatul. Nu se ara pamantul pt ca un sol reabilitat este f usor de prelucrat, nu se indeparteaza buruienile pt ca un sol reabilitat nu este o gazda buna pt ele (ai vazut ca pe gramada de compost nu cresc buruieni?) si nu se iriga decat in cazuri exceptionale (pt ca solul este acoperit permanent cu frunze sau alte resturi vegetale si isi pastreaza umiditatea); de asemeni nu se aduc pesticide ca nutrienti sau ca insecticide pt ca plantele in acest sol sunt mai rezistente si ca biodiversitatea (in locul monoculturii) + utilizarea plantelor companion tin pradatorii la distanta.
          uff, gata cu rezumatul d-na profesoara, pot sa predau lucrarea?

      • lili3d spune:

        O lucrare mai amplă, în care să spui care plante cu care se potrivesc, amănunte…
        Mi-a plăcut, în nu știu care videoclip, cum creșteau cartofii în fân. Dar fânul trebuie și el prelucrat, păstrat, conservat… Așa ceva cred c-ar merge și pe terenuri mai mici, nu? Amănunte, Monsieur Gabin, ca să mă apuc și eu de așa ceva!…
        Ți-a ieșit ceva de felul ăsta până acum? Lucrare fără proiect… Trebuie să facem media.
        Serios, acum, un material scris despre permacultură, pe unde se găsește?

      • Anastasia spune:

        Lili, o sa te intreb ceva ce aparent n-are legatura cu ceea ce spui tu, insa intrebarea mi-a venit citindu-te: cand ai facut ultima oara cea mai mica sau mare nebunie – bucurie (ma rog, mica sau mare, e in functie de ce „priveliste” are omul asupra vietii) pe care ti-ai fi dorit-o de mult si din toate motivele din lume (pentru ca mereu gasim motive sa amânăm…) nu ti-ai ingaduit-o ? Si daca nu a fost niciuna, in ultima vreme, te-ai intrebat de ce, ce te-a oprit (de-adevaratelea ce te-a oprit, adica sa fii sincera cu tine si sa afli adevaratul motiv..) ? De ce nu ti-ai ingaduit-o ? Ma refer la bucurii simple, nicidecum ceva de genul „vreau acum o calatorie la Paris”, ci ceva de genul…”trebuie azi, sa fac curat in toate casa, offffffff, atat de multe de facut, n-am sa termin nici maine, si-apoi mai am de …si de…si referatul sa-l scriu si ….si ……” si deodata, se produce un click, lasi in mijlocul casei aspiratorul , nu-ti mai pasa acum, aspiratorul /ideea in sine, poate astepta pentru ca acum simti ca ce vrei tu este mai important decat orice altceva, poate e melodia pe care ti-ai dorit de mult sa o dansezi nebuneste, ca atunci cand nu te vede nimeni ori pt. ca acum simti ca vrei sa umbli desculta prin râu ori sa te plimbi pur si simplu prin parc…chiar daca stii ca TREBUIE sa termini ce ai de terminat, pentru ca asa ai fost obisnuita, sa fii mai mult decat e nevoie, responsabilitate si control ? !? Nu-i nevoie sa-mi raspunzi, e o intrebare pe care mi-am pus-o si eu, pana am inteles ce trebuia sa inteleg..

      • lili3d spune:

        Ceva așa… de nivel mic, s-a întâmplat de multe ori în ultimul timp. Responsabilitatea și controlul vin din natura lucrurilor. Însă, o mică nebunie, înseamnă, de fapt, satisfacerea unei plăceri, să zicem, copilărești. După aceea, satisfacția nu e așa de mare. A… da, să te bucuri de zâmbetul unui copil sau al altcuiva, de mânuțele care te mângâie cu sinceritate, de fondul sonor al unui izvor care te însoțește în visare, de copacii pe care îi simți că te iubesc, de aerul tare al muntelui, de natura în care te integrezi, de o vorbă bună și sinceră etc. … asta ține de felul de a fi… și de a iubi totul. Libertatea o obții doar dacă reușești să ajungi la iubirea necondiționată.
        Și la orice melodie dau din picioare sau bat tactul, pentru că am inteligența ritmico-muzicală predominantă! Aș dansa și pe ,,house” și pe ,,rap” și pe altceva, numai că nu prea dansez bine. 🙂 Dar când sunt singură, sigur dansez!… Și… cluburi nu prea am la dispoziție.
        Se potrivește?

  10. Gabin spune:

    „Da, Gabin, cu poarta si fara gard „….
    asa cum ar fi poarta sarutului?, ca nici ea nu are gard.
    Esti o frumoasa Anastasia, mai vesela decat ciresii si visinii si mai tulburatoare decat parfumul liliacului.
    PS- imi scapa motivul pt care crezi ca George „nu te intelege”;sincer nu cred ca este chiar asa.
    -Decizia vecinului a suportat o amanare (deci e bine!).
    -esarfa cu floarea soarelui ai luat-o dupa ce ti-am spus ca asa esti tu, sau ..o aveai?
    aaaa, si sa nu uit; esti o frumoasa!

    • Anastasia spune:

      Gaben, iti scapa vreodata ceva, tu chiar sesizezi toate „nuantele”?Ma gandeam eu ca te vei intreba asta : mi-a iesit in cale,pur si simplu, la vreo 3 zile dupa „floarea soarelui ce esti ” :-P, era intr-un magazin in care intru doar cand ma simt inspirata (nu stiu sa-ti explic cum vine asta, da’ asa e, e ca si cum uneori trebuie sa schimb putin „directia de mers” ca sa intalnesc ceva ce-mi trebuie fara sa cer asta cumva; e ca o sclipire-inspiratie). De-atunci o iau cu mine, in masina, de cate ori plec undeva mai departe si tot de-atunci o iau pe munte cu mine. O simt ca si cum m-ar ocroti. Si ca sa nu uit sa fiu floarea soarelui. Si m-am gandit ca o femeie trebuie sa nu uite niciodata sa fie ca o floare a soarelui..Si m-am mai gandit ca un barbat trebuie sa nu uite niciodata sa vada in femeia lui o floarea a soarelui si sa se poarta Asa, cu ea, ca soarele cu floarea lui. M-a uimit ca a „rasarit” asa in calea mea, pt. ca basmalutele cu floarea soarelui sunt rare, la fel si esarfele cu floarea soarelui, crede-ma (mai rare decat inghetata cu visine sau cirese :); pe bune ! de ce sunt atat de rare inghetatele cu lămâie si visine sau cirese ? n-am sa inteleg niciodata asta, pt. ca, inghetata /gustul ei trebuie sa fie neaparat dulce-acrisor ca sa fie si racoros, nu numai pen’ ca se numeste inghetata ).
      Acolo, pe munte (exact in noaptea de dupa seara in care-i facuta poza cu basmaluta ), v-am visat, pe tine si pe George: rasfoiam o revista, undeva pe o strada necunoscuta. De obicei, revistele le rasfoiesc dinspre ultima pagina, inspre prima (asta dupa ce ma uit la prima coperta si prima pagina). Stiu ca prima coperta, era nesemnificativa, nu mi-a atras atentia cu nimic. Pe coperta a 2 a, insa, era un copac puternic, maiestuos, cu o coroana neobisnuit de mare si aproape desavarsit de rotunda, frunzele erau groase / carnoase, de un verde inchis. Si-n timp ce ma uitam la copac, din spatele lui s-a ivit Valahul (semana cu Dominic, avea ochii foarte vii / expresivi, si era foarte bronzat ) . Parea ca se ascunde, in joaca, acolo, parca erau 2 prieteni (el si copacul) care sunt puşi pe şotii. Apoi, si-a intins bratul in lateral, parca mi-ar fi aratat cum se zboara si ochii ii zambeau..ca si cum ar trebui sa „citesc” ceva in ei. Iar tu erai undeva in revista :), nu te vedeam, da’ vorbeam cu tine. De fapt, vorbeai tu ca o morişcă 🙂 si eu ascultam, uimita. Cert e ca seara, mult inainte de a adormi, mi-am pus o intrebare in legatura cu voi si astea au fost raspunsurile pe care le-am „auzit” pur si simplu, in vis, in timp ce-l priveam pe Valah si copacul lui : 47, pentru George si 32 pentru tine. Si-apoi, cifra 3 (senzatia a fost ca asta era cifra pentru mine..).

      Cred ca-mi voi lua o pauza de cateva zile. Sau poate mai mult.
      Sa aveti grija de voi !
      Si tu, Lili !

      Valahule, da-ne de stire ca esti bine. Un semn scurt, uite-asa, spre exemplu : *~* , nu-ti ia mult timp sa scrii asta. Prietenia inseamna si asta: sa ne dai si tu de stire ca esti (macar printr-un semn mic) si ca esti bine . Deja cand nu apari o zi, ma ingrijorezi .

      • Gabin spune:

        mi-a placut comparatia floarea soarelui-femeie si soare-barbat.
        Dar cum adica „iei o pauza de cateva zile”? Vrei sa vezi un „soare” care are „pete”, explozii si furtuni ? Vrei sa vezi „particule puternic ionizate” trimise „spre pamant”? Vrei radiatii solare peste normal?
        Dar pt ca si soarele poate fi eclipsat (asa cat e el de soare) mai bine asteptam sa treaca cele cateva zile (si nopti) 😦
        (interesant vis; vezi atat 47 cat si 32 prin impartirea la 3 (cifra ta) dau rest 2 (47:3=15 rest 2.)
        Si eu turuiam din revista? Poate era o revista de permacultura, ca altfel nu-mi ex[plic)
        Bine, sa ai grija de esarfa si de tine (in aceasta ordine)! 😀 Te-am sicanat, poate nu mai pleci.
        OK, cateva zile..fie..

      • Anastasia spune:

        Buna dimineata, Valahule !
        Desi am vazut demult c-ai aparut, ca esti, cu toate astea ..TU, ce mai faci ? si prin ce „lumi intergalactice” calatoresti ? si e frumos si bine acolo la tine ?
        Si, de obicei , in astfel de „calatorii”, poate sa fie asa: 1. preaplin si preafrumos- si-atunci, sa-ti fie atat de bine incat sa pari (te straduiesti sa fii ) prezent si-aici, desi absent 2. – nu stiu s-o numesc, da-i tu un nume (dar cred ca seamana întrucâtva cu o calatorie interioara, deloc confortabila dar, desi ravasitoare, atat de buna la final..), si-atunci sa nu-ti fie prea bine si, desi prezent aici, esti tot absent (asa cum am senzatia eu ca esti de ceva vreme)
        Iar eu, iti doresc sa-ti fie Preaplin si Preafrumos !
        Si de nu e asa, da-ne un semn daca e nevoie de noi, noi undeva ne-am oprit si te-asteptam..

        Si, nu pot sa nu te-ntreb: acel 47 din visul meu, reprezinta ceva, are un sens, il stii ?!?

        • Gabin spune:

          Anast..,pardon, M………….a, de ce „dai vina” pe Georg? Absenteismul de care spui este doar o reflexie a noastra, adica suntem „oglinditi” de el. Cred ca noi dam tonul.
          Stii ce buni devin actorii cand publicul e minunat???
          ACum vorbind ca intre prieteni poate ca ar trebui sa gasim un mod de a-l ajuta intr-un fel; dar te rog sa nu-i spui, sa fie secretul nostru. SSStttttt…..
          „Anastasia”, dupa 25 oct. aduc pomi de la pepiniera si vreau sa-i plantez. Fac gaurile din timp, dar am nevoie de cineva…. desculta. Ce zici, vrei sa cresti energetica gradinii? 😀 sau e prea frig? 😦

        • Gabin spune:

          Glumesc, acum sunt intre doua cazane de tuica de mere si …de aceea!
          Am degustat, constient fiind ca asa imi intrerup ascensiunea si ca vibratiile scad…Dar este un fel de piua, daca exista asa ceva. Asta e ! 😦 🙂

        • George Valah spune:

          Lumea mea „intergalactica” e asa: mi s-a spart magazia de 3X in ultima luna, adica de cate ori plecam de acasa. Pe langa furtisaguri, mi s-a stricat cam tot atat cat s-a si luat! Politia e insa mai preocupata de amanunte legate de mine pe care se pare ca le-a memorat cu pasiune, decat de a-l sti pe „hotul din cartier” chiar cu imaginile inregistrate, perfect vizibile ale spargerilor si autorilor (un tiganus de 17-20 ani ajutat de una cu fuste infoiate) care se pare ca locuieste pe o strada alaturata, dar despre care „specialistii din politie”: spun ca „nu stiu cine este”! 😀 😀 😀 ! Daca mai pun cap la cap si ca „e anuntat de cate ori plec” (pt ca vine la „fix”!), cred ca daca as pierde cam 1-2 ore, as gasi cam toate „ramificatiile afacerii”… care invariabil probabil ca duc la un fel de „blejnar instelat”?!!! 😀 😀 😀 (ca tot e numele asta la moda acum!). Si daca tot mi-au dat „material de lucru”, ar fi pacat sa-i dezamagesc si sa nu-l folosesc postandu-l intr-un serial de culoare si sunet cat mai efervescent! 😉
          „Stay tuned, for the next cartoon… ”

      • Anastasia spune:

        Hmmm…tocmai iti raspundeam, noroc (sau ghinion 🙂 ? ) ca am citit „Glumesc, acum sunt intre doua cazane de tuica de mere si …de aceea!” Si m-am oprit. Si n-ai sa stii , sic !, ce deja (mi-)am spus 😛
        Ai glumit ?!? Si care parte e gluma si care nu ? Cea cu oglinda, stiu, e-adevarat. La fel, da, stiu, si „şşştttt” …Si e secretul nostru , da, n-o sa-i spun . Dar el stie / simte deja.

        Numai ca, oglindă e si el.. Ar trebui sa o „stearga” pe-a lui, si-atunci o sa ne (re)gaseasca acolo, limpezi si cuminti (dar nu prea cuminti si nici prea seriosi pen’ ca asta ar insemna sa ne pierdem joaca / copilul din noi si n-am mai fi la fel de Vii..), pt. ca nu ne-a(m) pierdut ! Cum te vezi in oglinda, Gaben, ai mustăţi? 😀

        • Gabin spune:

          ..gluma era despre plantat pomii desculta; acum „cazanele” au trecut si imi dau seama ca …ar putea fi si serios. :-O 😦 Imi cer scuze, dar poti continua cu raspunsul.
          Mustati am dupa ce beau lapte batut. 🙂

      • Anastasia spune:

        Valahule, pentru ca ” lumea ta intergalactica e asa ” si pentru ca stiu de ceva timp si de ce te-ai intors din LA, asculta asta (nu-i scrisa de mine insa o simt ca si cum e a mea, e preafrumoasa si preaplina, exprima prea bine ce simt / cred) si sa te-nsoteasca mereu:
        THE TREE OF LIFE …
        „Azi scriu pentru suflet. Sa fii vesel, tare si cugetat. Norii de sub tine sa fie veninul sarpelui care vindeca. Cat despre iluzii, la ce te-ai fi asteptat? Si pietrele au constiinta de sine, asteptari si destin. Sa nu iti uiti niciodata credinta in Unitate caci ea este singura si eterna implinire. Si-acum du-te, fa sa creasca flori pe campii si sa rada albinele pe petale. Ochii lor te privesc. Iar eu sunt cu tine! Mereu!”

        • George Valah spune:

          Anastasia, multumesc… Deja am o „experienta practica si filozofica” asupra multor evenimente care se intampla 😉 In final multe se rezuma ca in dilema clasica dintre „ratiune si pasiune” ! 😀 Si mai „incurajator”, am gasit ca „nimeni nu face excceptie” – cel putin persoanele „in viata” indiferent de atitudinea lor spirituala sau nu. Interesant e ca indemnul „capul plecat sabia nu-l taie” e doar una din tehnicile de autoaparare „in lupta cu sabia”, antrenamentul complet, cuprinzand multe alte tehnici atat de aparare cat si de atac – dupa caz la fel de valabile si eficiente… Si intradevar asa cum pe buna dreptate observa odata „frere Gabin”, daca reusesti sa te eliberezi de „impregnarea personala asupra actelor tale” (mai pe sleau, furie, ura, etc!) liberul arbitru si inexistenta „binelui si a raului” ca, „categorii de clasificare” iti lasa o varietate de optiuni! A „reactiona” a te „retine” sau a nu te „patimi”-vine de la „pata” , ceva ce „pateaza” reflexia „spiritului” , adica il acopera perceperii – sunt doar optiuni in a experimenta o cale sau alta, ambele la fel de grele. Dar cum ‘actiunea e superioara nonactiunii” iar cum „temperamental” mi se potriveste mai bine „actiunea”, gasesc cat se poate de adevarat ca „legea ta e mai valoroasa decat legea altuia, chiar daca cealata e mai buna” (Bhagavad Gita) 🙂
          Rezumand: Toate sunt energie. Daca stii s-o culegi, ‘culegator” te numesti. Yummy! 😀

      • Anastasia spune:

        Gaben, nu uita sa plantezi si mesteceni, da ? Anul trecut eu am plantat 7 si s-au prins 5. Si apropo, e fantastic tipul de-aici:
        http://agricultura-sustenabila.blogspot.ro/search/label/permacultura. Si tot blogul lui. Multumesc !
        A,da, si-un cedru, macar unul, numai ca mi se pare irealizabil, nu stiu de unde ai putea sa-l aduci (sa-mi spui daca gasesti, da ? as vrea sa stiu). Regele Solomon a folosit trunchiurile „cedrilor lui Dumnezeu” pentru a ridica primul templu din Ierusalim, cu stalpi din maslin si pardoseala din chiparos. Iar cedrul face parte din plantele / arborii biblici, pomeniti in Biblie de peste 70 de ori.
        http://www.ecolife.ro/articole/sanatate/cedrul-siberian-arborele-de-paine.html
        Eu cand stiu ca ceva e BUN, simt ca si cum ar fi marea/oceanul in mine, marea-fiinta, cu toate emotiile ei calde, e ca si cum nu-mi mai incap in mine. Asa simt cand ma gandesc la mesteceni, cedru …si multe altele 🙂 . E ca si cum nu-mi mai incap in mine.
        Gaben, dar tu cum simti ca ceva ti-e potrivit, e facut pentru tine ? Cum ti-ai simtit locul acela al tau (cel pe care ai inceput sa construiesti casa de lut si ai acum cazanele pe foc 🙂 ) ca-i AL TAU ?

        Valahule, am postat ceva in „27.08.2012”, sunt si cateva linkuri acolo, s-ar putea sa fiu in „spam” , ma cauti te rog acolo ?

      • Anastasia spune:

        E ok, GV, multumesc ! S-a postat, asta era : Anastasia septembrie 8, 2012 la 12:30 pm , in Stiri scurte:27.08.2012

        Noapte buna !

  11. Gabin spune:

    Luati cu ardei!! 🙂
    Ardeiul iute: iti vine sa crezi?

    Unele dintre beneficiile pentru sanatate ale ardeiului iute sunt aproape incredibile iar reputatia acestuia este in continua crestere, in urma cercetarilor medicale. Ardeiul iute poate contribui la distrugerea celulelor canceroase din prostata, plamani, pancreas si poate opri un atac de cord in maxim 30 de secunde. Ardeiul iute face parte din familia capsicum, si este cunoscut sub denumirea de capsicum annuum. Ardeiul iute ajuta la stimularea metabolismului, prin actiunea pe care o are asupra structurii venoase.
    Beneficiile pentru sanatate Nu este nimic mai uimitor decat efectele pe care ardeiul iute le are asupra sistemului circulator, cum ar fi alimentarea elementelor vitale din structura celulara a capilarelor, venelor, arterelor si ajutorul oferit pentru echilibrarea tensiunii arteriale. De aceea, ardeiul iute este unul dintre cele mai potrivite remedii pentru hipertensiunea arteriala, curata arterele si contribuie la diminuarea valorilor colesterolului rau sau a trigliceridelor. Avand in vedere ca bolile cardiovasculare sunt ucigasul numarul unu la nivel mondial, proprietatile ardeiului iute sunt deosebit de importante.
    Ardeiul iute este benefic atat pentru stomac cat si tractul intestinal deoarece stimuleaza miscarea peristaltica a intestinului, ajuta la eliminarea fecalelor si contribuie la reconstructia tesutului din stomac facilitand vindecarea leziunilor stomacale si ulcerelor intestinale. Atunci cand se consuma ardei iute, acesta declaneaza o senzatie de caldura in tot corpul, din acest motiv chiar a fost una dintre plantele recomandate in caz de degeraturi. Usturator si picant, ardeiul iute este adaugat in diverse feluri gustoase de mancare din intreaga lume. Iuteala este determinata de o concentratie ridicata de capsaicina, studiata pentru utilizarile ei pe scara larga de la reducerea efectelor durerii, beneficii cardiovasculare precum si capacitatea de a preveni aparitia cancerului. Capsaicina are un rol esential in deschiderea si drenarea pasajelor nazale congestionate. In plus, alaturi de continutul ridicat de capsaicina, ardeiul rosu este o sursa excelenta de vitamina A, prin concentratia de carotenoizi pro-vitamina A, inclusiv beta-caroten. Beta carotenul este nu doar un antioxidant puternic, ci poate fi convertit in organism in vitamina A, un nutrient esential pentru sanatatea tuturor tesuturilor epiteliale (cele care captusesc toate cavitatile corpului, inclusiv tractul respirator, gastro-intestinal si tractul reproductiv). Beta-carotenul poate fi util in reducerea simptomelor astmului, osteoartritei si artritei reumatoide. In plus, activitatea sa antioxidanta contribuie la prevenirea daunelor radicalilor liberi care pot determina ateroscleroza, cancer de colon diabet zaharat si alte complicatii, cum ar fi leziuni ale nervilor si boli de inima.
    Lupta impotriva inflamatiei Ardeiul iute contine capsaicina, care incalzeste corpul si este un inhibitor puternic al substantei P, o neuropeptida asociata cu procesele inflamatorii. Cu cat este mai iute un ardei, cu atat contine mai multa capsaicina. In prezent se studiaza efectele capsaicinei ca tratament pentru tulburarile fibrelor nervoase senzoriale, inclusiv dureri asociate cu artrita, psoriazis si neuropatie diabetica. Atunci cand animalele injectate cu o substanta care provoca artrita inflamatorie au fost hranite cu alimente care contineau capsaicina, debutul artritei a fost intarziat si inflamatia a fost redusa in mod semnificativ.
    Ameliorarea pe cale naturala a durerii Capsaicina aplicata local, s-a demonstrat in urma studiilor, ar fi un tratament eficient pentru durerile de cap si cele provocate de osteoartrita. Multe dintre studiile care se refereau la gestionarea durerii cauzate de neuropata diabetica, au enumerat beneficiile aplicarii locale a capsaicinei si rolul ei in atenuarea durerii asociate cu aceasta conditie. In urma unui studiu de amploare, pacienti cu psoriazis au folosit preparate topice care contineau fie capsaicina fie placebo. Cei din prima categorie au raportat o imbunatatire semnificativa a simptomelor. Principalul effect secundar ar fi resimtirea unei senzatii de arsura in zona aplicata.
    Beneficii cardiovasculare Ardeiul rosu iute, s-a dovedit a reduce nivelul colesterolului din sange, a trigliceridelor si agregarea plachetara, crescand in acelasi timp capacitatea organismului de a dizolva fibrina, o substanta cu rol important in formarea cheagurilor de sange. Oamenii care consuma din belsug ardei iute, au sanse mai mici de a face atac de cord, accident vascular cerebral sau embolie pulmonara.
    Ardeiul iute amelioreaza sinusurile congestionate Capsaicina nu reduce doar intensitatea durerii cii stimuleaza fluidizarea secretiilor de mucus din plamani sau fosele nazale. Capsaicina este similara cu un compus care se regaseste in multe remedii pentru raceala, cu rol in ameliorarea congestiei nazale, diferit fiind doar timpul de actiune (capsaicina actioneaza mult mai repede). Un ceai cu ardei iute stimuleaza rapid scurgerea mucoaselor din pasajele nazale, ameliorand nasul infundat si congestionat.
    Stimuleaza imunitatea Ardeiul iute de culoare rosu aprins are un continut ridicat de betacaroten sau provitamina A. Doua lingurite de ardei iute pisat, furnizeaza 47% din valoarea zilnica de vitamina A cu rol important in lupta anti-infectie si esentiala pentru sanatatea tesuturilor epiteliale, inclusive membranele mucoase care acopera pasajele nazale, plamanii, tractul intestinal si cel urinar. De asemenea, vitamina A este prima linie de aparare impotriva agentilor patogeni, invadatori.
    Prevenirea ulcerului gastricArdeiul iute are o reputatie negativa si nemeritata de a contribui la aparitia ulcerului gastric. Nu doar ca ardeiul iute nu provoaca ulcerul gastric ci chiar poate ajuta la prevenirea acestuia prin distrugerea bacteriilor care pot fi ingerate stimuland in acelasi timp celulele mucoasei stomacului sa secrete sucuri de protectie, care impiedica formarea ulcerului. De fapt, consumul de ardei iute este asociat cu diminuarea riscului de ulcer gastric.
    Pierderea kilogramelor
    Caldura care este resimtita de catre o persoana in urma consumului de ardei iute este energie care rezulta in urma arderii caloriilor. Chiar si ardeii rosii contin substante care contribuie la termogeneza si la consumul de oxigen chiar si mai mult de 20 de minute dupa ce sunt consumate

  12. Gabin spune:

    Anastasia, am aflat de cineva care a adus din Rusia 4 puieti de cedru siberian si-i tine la fereastra. Cresc destul de incet, dupa 5-7 ani se ramifica, dar vestea buna este ca se inmultesc usor prin seminte (care pot fi gasite …prin alte tari 😦 ) Vestea mai putin buna este ca ii cam trebuie o altitudine de >1000 m; o alta veste buna este ca la noi se gaseste o specie foarte asemanatoare de pin numit pinus cembra (zambru). „Siberianul” se cheama pinus sibirica si nu este exclus ca vreo gradina botanica sa stie de el.
    http://www.youtube.com/watch?v=CB648j6l4xk ca sa vezi cum pot fi „folositi” mestecenii. (George stie, ca a vazut)

    • lili3d spune:

      Și scoarța de mesteacăn este foarte bună pentru aprins focul.

      • Gabin spune:

        hahaha, Lili e f preocupata de foc in ultimul timp! Ai spart toate lemnele Lili, sau iei metoda lu’ Georg care sparge „de azi pe maine”? Ca daca avea tuica facuta, spargea tot plus vecinii (adica lemnele de la ei) 🙂 Ce imi plac glumele mele 🙂 …neintelese 😦

      • George Valah spune:

        Mi-am luat lemne! 😮

      • lili3d spune:

        Ai mai multe decât mine? 😮

      • lili3d spune:

        De fapt, m-am gândit că nu mi-ar sta prea bine cu alură de culturistă, așa că am angajat pe cineva să le spargă… Altfel, nu aveam de ales decât metoda lui Georg (cum spui).

      • lili3d spune:

        Da, dar varza mea e mai mare decât casa ta!
        Și ale mele la fel: STAS.

      • lili3d spune:

        Varza, după comandă. Cu ciolanul veniți voi, în fasole încă nu m-am urcat să văd până unde duce, țuica fără alcool să fie, că altfel cânt și Alis nu mi-a mai spus nimeni până acum! Iar țara e (devine) a minunilor, după suflet!… Și… poarta e deschisă.
        Ei?… Aveți curaj?

      • Anastasia spune:

        Deeeeci, am trait s-o vad si pe-asta : v-a lasat Lili fara grai 😛 .

        Pana sa prindeti voi curaj :), anunt urmatoarele : in drum spre Lili sa opriti la mine la balcon pen’ ca am un cadou pentru tine, Gaben 😉 Cum ce cadou ?!? Un cadouuuu…Pisica mea 🙂 Deja nu-i mai fac faţă 🙂 E frumoasa, zapacita si dupa cum o „vad” eu, imi pare a fi demult in 4d (v-ati potrivi perfect amandoi 🙂 ), e relativ obisnuita sa mearga cu masina, poate sa dea si doar o singura tura pe bord in timp ce conduci (daca nu mai multe 🙂 ) si pot sa-ti spun ce trebuie sa faci ca sa te lase linistit pana ajungi cu ea inapoi, acasa, la mosie. Si daca crezi ca nu te descurci cu ea pe drum de-aici pana la tine acasa, poti s-o uiti in gradina lui Lili, nu-i asa ? :), sunt sigura ca o sa-i placa la Lili 🙂 . Si lui Lili de ea .
        Vrei o poza sau te-am convins ? Te anunt: nu stiu sa negociez , asa ca pot sa mai adaug ceva in plus .Ce 🙂 ?
        P.S. Valahule, Floarea Soarelui nu prea mai am… pen’ ca o sa o pierd curand daca va simt pe voi asa si vreau sa stiti ca-mi lipseste „maioneza” (de fapt, TU esti „uleiul „..). Si stii ca „tu canti si dai tonul muzicii „, aici ..( si e si asta o forma de „revolta / rezistenta ” la …Cenusiu, pana o sa stim ce-i de facut ..) Doar Lili ce mai e…sprinţară, desi nu s-a urcat pe vrejul de fasole sa vada ce-i acolo, sus…

    • George Valah spune:

      Sequoia de cativa ani are doar 5cm inaltime…. Pe la 80 abia incepe sa faca primele conuri…

      Pe aici am trecut cu masina, acum nu mai e voie…. 🙂
      PS Ala, nu sunt io ! 😕

    • Anastasia spune:

      Pe ” care seamana 🙂 ” n-o dau, nici ea pe mine. Nu vrei tu, pleeease, doar pisica si ghiveciul ? 🙂 . A mai ramas doar unul, cel mai mare (si e mare mare 🙂 ), pe care pisi nu l-a putut rasturna:),dar in fiecare zi scoate pamant din el 😦 :). Pe bune ! 🙂
      6 zile zici 😦 ?!? Cred ca mai bine ma duc sa tai si sa stivuiesc lemnele lui Alis 🙂

      P.S. Gaben, intr-o zi, sa ne povestesti despre casa din cob, de la mosie .

      • Gabin spune:

        casa a ramas acoperita temporar cu folie si nu are inca ferestre; prin oct. vreau sa aduc stuf ca in primavara sa-i fac acoperisul si apoi sa o tencuiesc. Acum sunt preocupat cu pregatitul terenului pt vita de vie (vreau soiul fraga, hibrid care nu se stropeste cu chimicale=maglavais) si de facut gauri pt vreo 12 pomi (neaparat ciresi ca sunt veseli) plus peri si caisi.
        ps. Alis3d ai vrut sa spui?

      • Anastasia spune:

        Nuuuuu, e Alis 4d, cu codite 3 d si fundite 2 d 😀 (funditele 2 d sunt cele mai frumoase, Gaben, pun pariu ca-i sedea bine cu ele in par cand era ea mica 🙂 ) .
        Bine, bine, neacoperita , dar, zidurile ? Ca aluatul, din lut, cu drag, pasiune si talpile goale? Ori…cum ? Nu si cauciuc sau saci, nu-i asa ? 😦 . Si acoperisul, cine ti-l face ? E arta, si greu se gasesc oameni sa „tunda” stuful asa cum ar trebui . Aaa! Mi-am amintit : musai si-un pomisor de catina, Gaben .
        Sa ai mult spor, Gaben !
        Uleiul din nuca de cocos al lui George e bun, sigur, dar poate sa faca si ” maioneza ” din el ? 😉 Arata-ne, Valahule 😛
        Alis, da, e foarte bun uleiul din nuca de cocos, si-l recomand si-n loc de crema de faţă/corp. Ca si uleiul de masline, cel adevarat, sau cel de argan sau uleiul de oregano. Sau catina. Si-ar mai fi ceva „adevarat” si uitat : tărâţele din grâu, in loc de sofisticatele / „pretioasele” „peelinguri”.
        La tine, in gradina, sunt si aluni ?

        • Gabin spune:

          aluni sunt vreo 7 dar fara apa de sus au stat suparati. la fel si cornii. Doar nucii au avut curaj sa rodeasca.
          despre acoperit cu stuf am vazut vreo 3 filmulete si jumatate si cred ca am inteles cum se face. Daca nu va fi tuns chiar ca in revista, inseamna ca asa-i modelul. 🙂 …si moda.
          Astazi am mers la teren cu nenea buldoexcavatoristul ca sa vada unde vreau sa captez apa de ploaie. I-am aratat cele doua locuri pt iaz, i-am spus am nevoie de drum nivelat si serpuitor, de terasat o panta cam abrupta …si a spus da, adica 2 zile de munca, adica 15.
          Si am spus si eu da. Ca asa-i la inceput in permacultura.
          Si nu mosie, ci mos in ie!!

          • George Valah spune:

            Culturi terasate… astea merg bine pentru orezarii! 😮

            „Casa de lut acoperira cu stuf” are si unele mici dezavantaje: peretii crapa si capata miros dupa ceva timp. Stuful o sa fie raiul gonghitelor si oricum trebuie schimbat relativ des/periodic ca putrezeste! Dar varianta casei „din barne” e relativ simpla, rezistenta si …”miroase frumos a lemn si rasina”! Si in Beverly Hills, Grtmania, sun case acoperite cu stuf, dar e tratat mai intai sa reziste la insecte, ca si lemnul dealtfel…

      • lili3d spune:

        Erau odată, pe undeva, printr-o altă grădină, și niște aluni.
        Cred că pentru ten e bun… aerul de munte!

  13. lili3d spune:

    Da, bine. O să-mi las părul lung și-o să-mi fac codițe – 4!
    La stivuit voi avea nevoie de ajutor, da!
    Și meri nu pui???
    Uleiul lui George, se pare că e foarte sănătos. Dar trebuie să-l înlocuim cu ceva tradițional. Poate… ulei de alune sălbatice.


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s