18.11.2012 Flash comment! Materiale publicate de dumneavoastra :-)


70 comentarii on “18.11.2012 Flash comment! Materiale publicate de dumneavoastra :-)”

  1. marylena spune:

    Banul este arma care ucide oameni şi cumpără popoare!
    Afară cu băncile din ţară!
    La ce ar trebui să gîndească intens guvernatorul Băncii Naţionale a României? Păi, o băşică plină cu puroi care s-a tot umflat, ar fi trebuit spartă sau drenată la momentul oportun, înainte să cangreneze tot sistemul bancar. Prins cu cele 100 de mîţe în sac, guvernatorul susţine sus şi strîmb că nu e vorba de o caracatiţă a bancherilor, deşi procurorii DIICOT au declarat oficial că, „gruparea Stan-Ruse, a cîştigat un loc aparte în cazuistica penală din cauză că a reuşit să cuprindă peste 80% din sistemul bancar românesc şi o parte importantă a instituţiilor statului, precum şi pentru imensul prejudiciu creat”. Cu o asemenea fraudă în sînul finanţelor bancare, într-o altă ţară, într-o democraţie adevărată, şeful bancherilor şi-ar fi dat demisia de onoare sau ar fi ieşit la pensie, că doar a depăşit vîrsta legală, iar bancherii escroci ar fi fost iute pitiţi la mititica.
    Neo-feudalismul modern, sufocat de bănci şi de caracatiţa corporatistă, forţează de atîta timp mulţimea să plătească fraudele bancherilor-escroci. Dragi români, evitaţi pe cît posibil băncile! Ele sînt un fel de Stan Cămătarul Diplomat. Nu mai daţi de mîncare rechinilor hămesiţi! Nu mai aveţi încredere în sistemul bancar, în miile de filiale însămînţate ca nişte plante carnivore pe teritoriul statelor, specializate în furt şi profituri uriaşe! Nu mai treceţi pe la bănci deloc! Renunţaţi la carduri, păstraţi-vă banii la ciorap, oricum pe viitor plăţile în România se vor face cu sacul de bani. Aţi mai trăit fără carduri şi fără bănci, şi n-aţi murit. Reziliaţi-vă toate conturile şi luaţi-vă salariile de la casier. Din sărăcia voastră vreţi să-i faceţi miliardari pe bandă rulantă pe escrocii aceştia din bănci? Aveţi cele mai mici salarii şi pensii din Europa! Resursele ţării se varsă în buzunarele acestor şarlatani autohtoni şi străini. Bancherii ticăloşi de acasă şi de afară au dereglat mersul lumii, iar sistemul diabolic a clocit, instaurat şi oficializat neo-sclavia!

    Banul este arma care ucide oameni şi cumpără popoare! Sistemul bancar românesc a devenit supra-obezul, care cocoşează milioanele de români ce-l cară în spinare. Criza economico-financiară şi socială, provocată de cupiditatea paranoică a bancherilor planetari şi autohtoni, a dovedit din plin acest lucru. De fapt, la noi nu există bănci, ci Instituţii de Camătă. Ele n-au ajutat cu nimic dezvoltarea economică a ţării, ci au subminat-o permanent şi sistematic. Au sute de sucursale şi minisucursale pe teritoriul nostru, au firme înţesate cu echipe de recuperatori. Acum cînd criza duduie în toată lumea, au salarii nesimţite de zeci de mii de euro, trăiesc în huzur, sfidează şi ameninţă săracii ţării. Dar cine sînt recuperatorii? Mulţi dintre ei sînt absolvenţii pe bani grei ai bandelor rulante din Facultăţile de Drept sau absolvenţi ai fabricilor de diplome. Mi-ar fi ruşine să lucrez într-o asemenea firmă, să ameninţ românii pînă se sinucid, sau să-i las fără casă pe oamenii care din cauza crizei, a concedierilor, sărăciei, inflaţiei, şomajului, a dobînzilor şi comisioanelor uriaşe, nu-şi mai pot plăti ratele. Forţoşii aceştia care ameninţă prin scrisori şi telefoane populaţia României, nu peste mult timp, vor fi trataţi precum colaboraţioniştii din Franţa anilor ‘40.

    E timpul să ne trezim şi să-i dăm afară din ţară pe bancheri şi pe cămătari. Guvernele au furat de la oameni, băncile i-au furat pe oameni. Trebuie să plătească! Acum zece ani, Argentina a alungat F.M.I-ul, iar apoi s-a afirmat ca putere economică. Protejate de proasta lege românească, băncile de pe teritoriul ţării au produs fraude, infracţiuni şi contravenţii, prejudiciind grav persoanele juridice şi fizice. Mai ţineţi minte cîţi directori de sucursale şi bancheri au fugit cu banii clienţilor?

    „Pe lângă momeala «credit doar cu buletinul», băncile au inventat tot felul de formule ispititoare: «cont de nevoi personale», «prima casă», «credit preaprobat» – prin care ţi se oferă pe tavă, cu bla-bla-ul ameţitor de rigoare – («pentru că sunteţi client fidel al băncii» – ceva ce n-ai cerut – «descoperire de card», «card de cumpărături» etc), capcane la fel de primejdioase pentru clienţi. Toate cunoştinţele şi prietenii mei care au apelat la astfel de «ajutoare bancare» (a se citi: forme subtile de spoliere) sunt acum disperaţi, că nu mai fac faţă datoriilor, ratelor, dobânzilor. Ceea ce li se părea o salvare, o mână prietenească din partea băncilor, întinsă celui sărman, aflat «la ananghie», s-a dovedit a fi, sistematic, năucitoare lovituri sub centură, condamnare deliberată, îndelung şi meticulos programată, a «stimatului client» la… incapacitate de plată, cu executare silită şi cu celelalte consecinţe nefaste. A apela la «ajutor bancar» e, fără îndoială, o formă de a-ţi cumpăra pe bani grei cătuşele sau, mai rău, ştreangul pentru spânzurătoare. Mărturisesc, atunci când se arată în instituţia în care lucrez, cioclii bancari – cu mape elegante şi costume impecabile – să facă reclamă «oportunităţilor bancare», mi-e greaţă – la propriu şi la figurat – şi ies din încăpere”. (Mihaela Stroe)

    Serviciile prea secrete, guvernatorul, guvernul şi ramificaţiile sistemului judiciar, au „orbul găinii” cînd vine vorba de fraudele din sistemul bancar. La prima mînărie constatată, cele peste patruzeci la număr, care căpuşează populaţia României, ar fi trebuit arse zdravăn la seif şi trimise de unde au venit, domule guvernator! Dacă bancherii vor ca românii să le plătească restanţele, Statul trebuie să le ofere slujbe plătite cu 1.200 euro pe lună. Cerem prea puţin şi aşa. De nu, să vină bancherii să lucreze în locul lor pentru 80 de lei lunar sau să trăiască fără nici un venit, din care să achite taxele şi impozitele (cele mai multe şi mai mari din Europa), facturile la utilităţi, medicamentele, hrana, creşterea şi educarea copiilor… Atunci bancherii ar protesta în faţa propriilor sedii în favoarea românilor ruinaţi de creditele, dobînzile şi comisioanele crescute fraudulos, odată cu creşterea suspectă a cursului de schimb şi cu desfiinţarea a milioane de locuri de muncă. Guvernul şi guvernatorul nu-şi falimentează acoliţii, nici firmele în cîrdăşie, cărora le şterge periodic datoriile. Îi falimentează pe românii „plebei”, cărora apoi le ia casa, masa, tractorul şi nevasta. Degeaba îmi bat gura, acesta este falimentul controlat al naţiunii!

    Mă întreb cîte parale au primit ziariştii de la bănci şi cîte parale fac ei, ca oameni, ca români, de-au trecut în tabăra cămătarilor, ieşind la atac, periodic, cu articole ameninţătoare la adresa împrumutaţilor. Cu cît i-au plătit firmele de recuperare, pardon, mafiote, pe ziarişti, ca să sperie şi să ameninţe românii? Vreau să cred că vom citi în curînd în aceleaşi ziare despre falimentul băncilor şi al firmelor de recuperare şi fuga lor din România. Dacă recuperatorii au epuizat intimidarea şi ameninţarea, iar românii nu-şi pot jupui pielea să le-o dea, probabil le vor tăia cîte un deget şi le vor duce băncilor trofeu, ca în filmele cu Yakuza. Recuperatorii se bazează pe intimidare, ameninţare, pe naivitatea sau neputinţa clientului. Firmele de recuperatori nu au bază legală, ele alcătuind o reţea de trîntori frauduloşi, care se pricopsesc din alchimia haosului şi a hoţiei, din firimiturile – bogate, totuşi, de la masa bancherilor, din teama şi disperarea sărmanilor. În multe cazuri, aceste firme-vampir apelează la rîndul lor la executorii judecătoreşti, care îi refuză, conştienţi că de la românul falimentat de stat nu se mai poate recupera nimic.

    Colecta fărădelegilor la bugetul băncilor şi al statului ar trebui să devină obiectiv strategic al guvernului. Domnule guvernator cu „g” mic, băncile se ţin de furat, bancherii se ţin de fraude, estimate la zeci şi sute de milioane de euro, dacă nu cumva, miliarde. Cu sprijinul dumneavoastră tacit, cetăţenii au fost prinşi pe viaţă în laţul „ingineriilor financiare” ale băncilor! România n-are nevoie de atîtea bănci pe teritoriul ei! În vechiul regim fiinţa o singură bancă pentru popor – C.E.C. -ul., şi nici vorbă de fraudă. Pe atunci, pentru subminarea economiei naţionale era prevăzută pedeapsa capitală. Cine ar fi îndrăznit? Milioane de români şi-au cumpărat – în mult hulita epocă de aur -, pe cînd economia ţării concura cu străinătatea, case şi apartamente cu împrumut la C.E.C., cu rate şi dobînzi mai mult decît rezonabile. Atunci se putea. Astăzi, în balta stătută şi tulbure a junglei bancare te mănîncă de viu rechinii.

    Autor: Maria Diana Popescu

  2. marylena spune:

    „Psihologia Sclaviei

    Pentru a te simti cu adevarat liber trebuie mai întâi sa constientizezi propria persoana si apoi ceea ce se afla in jurul tau. Daca omul ar avea vointa, ar putea decide liber pro si contra propriei persoane. Dar… pana va ajunge in acel punct important al constientizarii de sine, omul este preconditionat de cei putini (puternici si cu vointa) sa-i decida facil viata. Cu alte cuvinte, viata sa este traita de altcineva, multumindu-se a juca rolul apaticului spectator in propriul film, incapabil in a-si impune propriile reguli si standarde.

    Astazi asistam la o drama: omul, luat individual dar si ca masa, demonstreaza constant o incapacitate majora in a-si controla mintea. Actioneaza programat, teleghidat, orbeste. Nu se opreste o clipa din drumul sau pentru a-si pune intrebari, a intelege ce sau de ce i se intampla un anumit lucru asa cum nu-l intereseaza nici ceea ce se intampla in jurul sau.

    Mass-media controleaza aproape in totalitate mintile umane, le manipuleaza in mod ordinar, transformandu-si auditoriul in simpli masa manipulata grotesc, pregatita oricand sa raspunda la ordine. Mass-media modeleaza si perverteste intr-atat capacitatea consumatorului incat reuseste sa-i induca ideea ca ceea ce gandeste este rodul propriei sale ratiuni, neinfluientate de vreun factor extern.

    Manipularea (de regula) se aplica sub doua forme:

    a) subtila, subliminala

    b) grosiera, puternica.

    Ambele modalitati sunt aparent inofensive, inobservabile si insesizabile. Ele se manifesta prin utilizarea repetitiva a unor mesaje video, audio, scrise, inoculandu-se falsa nevoie de a cumpara ceva, de a viziona sau a citi ceva ori de a aprecia ca adevarata o anumita opinie, sursa in dretimentul alteia.

    Partea absconsa a manipularii are la baza interese majore financiare si/sau politice. Evident ca nu e usor a ne sustrage din mrejele manipularii, insa o putem face daca avem un anumit grad de cultura si de intelepciune. Intotdeauna trebuie sa analizam profund situatiile si sa ne intrebam „Cui foloseste?” altfel ingrosam randurile victimelor asupritorilor „pasnici” ai manipularii.

    Oamenii de stiinta, din cele mai stravechi timpuri, au fost preocupati de problematica mintii umane: s-au intrebat mereu de ce se teme omul si ce factori distincti declanseaza frica? Raspunsurile obtinute in urma cercetarilor au fost utilizate in scopul manipularii a mari mase de oameni. Natiuni intregi au devenit victime, sclave marilor politicieni si industriasi ai vremii.

    Intr-o carte publicata in 1937, doctorul H. Spencer Lewis afirma:

    “De-a lungul veacurilor otravirea mentala intr-o formă sau alta a înrobit milioane de ființe umane și a torturat sufletele bărbaților și femeilor (…).”

    “Ca rezultat al mai multor ani de studiu analitic s-a constatat ca actiunile majoritatii oamenilor se fundamenteaza pe instincte naturale si primitive.”

    “Un astfel de instinct aproape universal se manifesta prin refuzul de a accepta și asculta porunca altei persoane, fără o analiză atentă asupra scopului final al actiunii dar si asupra intenției/scopului de comandă.”

    “Psihologia ne învață că singura cale de succes prin care reusim să facem o altă minte sau o minte ciudată sa asculte o dorinta a mintii noastre este aceea de a prezenta comanda sau dorința într-un mod subtil, astfel incat individul devine inconștient sau mintea sa accepta de bună voie ceea ce i s-a comandat, ba chiar coopereaza si aproba actiunile inainte de a-si rezerva timp de analiza pentru a o respinge.”

    Astfel, s-a constatat ca exista mai multe tipuri de comenzi: unele subtile, altele puternice, altele date prin sugestii, toate fiind acceptate foarte usor intrucat individul manipulat raspunde inconstient la comenzi. Daca omul si-ar analiza putin deciziile sale, ar observa ca multe dintre ele au fost luate ca urmare a acestor „trucuri psihologice” la care specialisti in ale „mintii umane” lucreaza neobosit de atatea veacuri.

    Doctorul Spencer a mai observat usurinta prin care receptorul caruia i se induce o idee falsa poate imbraca forma realitatii;

    Exemplu: daca i se va spune unui om sanatos ca este bolnav, acesta se imbolnaveste in scurt timp.

    Slabiciunile mintii umane actioneaza asemeni unui portal deschis prin care intra un aflux de idei ciudate ce fertilizeaza „solul” constiintei noastre si o otraveste mental.

    Dr. Spencer a descoperit trei metodele de administrare a acestor otravuri prin urmatoarele forme:

    traduceri sonore si vizuale,
    comentarii si sugestii cu ajutorul imaginilor
    sugestii mentale.
    Televiziunea, presa si radioul sunt cele mai importante instrumente ale manipularii prin care se controleaza masele. Victimele cele mai sigure sunt in primul rand persoanele incapabile sa-si formuleze opinii personale despre un anumit eveniment, fapta, situatie sau, daca reusesc sa-si construiasca o opinie, asteapta intotdeauna confirmarea altora.

    Astazi, majoritatea oamenilor se afla inca in Pestera lui Platon. Se inchina la umbrele de pe ziduri dar nu-si pun intrebari si nici nu disting proiectia de obiectul original. Jocul umbrelor nu e altceva decat jocul cu mintile umane care in fapt defineste PSIHOLOGIA SCLAVIEI.

  3. marylena spune:

    George, mai tii minte discutia de acum cateva zile, cu pamintul si taranii?
    uite rapunsul

    sa nu ma injuri (glumesc) ca e asa de lung, dar merita

    „Viaţa la ţară, o bombă cu explozie întârziată?!
    Viaţa la ţară nu mai este ca odinioară. A pierit clocotul de bucurie al zilelor în care fiecare ştia ce are de făcut şi de aşteptat. De fapt, au dispărut tinerii, au plecat bătrânii, s-au năruit multe case, iar altele sunt de-a dreptul pustii. După ‘90, puţinii locuitori ai satelor sunt mânaţi, parcă, de urgenţa timpului care se răzvrăteşte. Şi nu împotriva climei sau a firii umane, ci a unui amestec ciudat de apăsare nevăzută, de hoţie cunoscută (se fură, de pildă, kilometri de cablu telefonic!), de minciuni vehiculate, de manipulări şi dezinformări. Nu ştiu dacă odată cu prăbuşirea comunismului s-au ales apele şi caracterele. Înţeleg însă că au început să se adâncească diferenţele de opinie, de interese, de necunoaştere, dar şi neputinţa de a face faţă greutăţilor zilnice, muncii pământului, vârstei înaintate. Altădată, nimeni nu se grăbea să existe cu atâta înverşunare a neputinţei, cu atâta apăsare sufletească… Astăzi, mulţi oameni de la ţară sunt victima contextului care pune modernitatea şi capitalismul în conflict cu nepăsarea autorităţilor. Astăzi, mulţi oameni de la ţară şi-au vândut pământul străinilor: greci, arabi, italieni, evrei… În timp ce fostele livezi de pomi fructiferi sau podgoriile, care aparţineau, cândva, statului, sunt invadate de ciulini. Ciulini şi bombe cu explozie întârziată…

    Undeva, pe harta ţării, la cumpăna dintre Subcarpaţii Getici şi Câmpia Română, am întâlnit oameni care nu-şi mai permit răgazul să respire. Să-şi ia o distanţă între ceea ce fac şi ceea ce şi-ar dori cu adevărat; între ceea ce simt şi ceea ce duc în spatele încovoiat de muncă şi aşteptare zadarnică. Acolo, viaţa pare a fi o boccea zvârlită, la întâmplare, pe marginea drumului. Numai trăitorii locului nu ştiu acest lucru. Sau nu vor să-l exprime. Dacă-i întrebi: “Cum merge pe la voi?”, îţi răspund, în doi peri, văzându-şi mai departe de ale lor: “Merge, merge… cu noi cu tot. Ne ducem la vale…”. Trebuie să-i priveşti cu duioşie şi să accepţi că spun adevărul. Adevărul lor, îmblânzit de speranţă. Fiindcă şi acolo, la cumpăna dintre Subcarpaţii Getici şi Câmpia Română, mai există nădejde. Una tipică locului şi timpurilor noastre. Care abundă în nemulţumiri nerostite, dar intuite. Cineva îmi spunea, conspirativ, că, undeva, la marginea localităţii, se construieşte, de câţiva ani, un depozit subteran pentru deşeuri radioactive. Deşeuri de… import. “E greu de verificat, dar la ce folos? Oricum, zarurile au fost aruncate!” – se aude prin comună. Oricum, boala sistemului se întinde ca o plagă; oricum se ştie că în multe localităţi din ţară – pe şest – sau cu acordul autorităţii responsabile, pe mari suprafeţe de teren arabil se “cultivă” moartea; una care nu dă socoteală nimănui. Se dă prioritate “bombelor cu explozie întârziată”, gunoaielor toxice aduse de oriunde, mai ales de când “suntem europeni”…

    Dar viaţa la ţară merge înainte… şchiopătând. Nimeni nu vede, nimeni nu aude. Poate pentru că, deocamdată, nu face zgomot… (Veronica Marinescu -curierulnational.ro)

    TOTB/ Roxana Bucata: Țăranul și corporația: Cum se transformă satul românesc, amenințat de landgrabbing
    De la drumul național spre Turda, faci la dreapta înainte să închei cei 20 de kilometri de la ieșirea din Cluj și pornești la vale, pe un drum asfaltat, printre case îngrijite, cu lanuri aurii la orizont. Zgomotul camioanelor și mirosul de benzină se atenuează pe măsură ce te apropii de centrul satului Tureni. Aici, liniștea e deranjată doar de un radio care se aude de la bar și de uruitul unei mașini de curățat știuleți, pornit la câteva case mai încolo.

    E vremea recoltei, așa că foarte rar zărești un om la lucru în grădină, iar pe drum, în afară de câte o mașină în trecere, te întâlnești doar cu câțiva țigani care au venit dintr-un sat vecin, cu căruța, să strângă gunoaie. Toropiți de soare, molipsiți de încremeneala satului, tinerii n-au spor la strâns ambalaje și se opresc bucuroși să-ți dea referințe despre localnici.

    Cel mai mult pământ are domnu’ de aici, de peste drum”, spune una dintre fete, care pare să fie mai informată decât cei de la Registratura primăriei și nici nu termină propoziția că-l și strigă pe sătean: “Domnu’ Ludușan, veniți până la poartă!”. Iosif Ludușan iese din hambar și deschide poarta. Are 70 de ani, s-a născut în Tureni și a făcut agricultură toată viața, la fel ca părinții lui. “De când am primit terenul înapoi de la CAP, o bucată de pământ nu am lăsat nelucrată. În fiecare an am lucrat tot pământul. Pe raza comunei nici nu mai e nimeni care să-l lucreze așa. Acum, mulți au abandonat, l-au dat la asociație, la Transavia”, spune agricultorul care își lucrează cele 20 de hectare cu puțin ajutor de la băiatul lui. Avantajul lui este că are utilaje și, chiar dacă au fost secetă și recoltă slabă, pierderea nu a fost așa mare pentru că nu a plătit pentru servicii. “Un hectar de cultură costă cam 2.500 de lei, dacă o lucrare nu o execuți bine, ai pierdut recolta. S-au scumpit și carburanții, așa că foarte mulți oameni au dat pământul în arendă. Eu nu am dat deloc, nici nu am de gând. Îl muncesc cât pot”, spune Iosif Ludușan, care ar fi mai bucuros să vadă oamenii asociindu-se în comună și lucrând pentru ei.

    Compania Transavia, producător de carne de pui din județul Alba, și-a făcut apariția în comuna Tureni anul trecut, și până acum a luat în arendă 1.060 de hectare de la țărani, dintr-un total de 7.000 de hectare de teren agricol al comunei. Comasarea terenurilor continuă. “Când a venit Transavia, am citit contractul, am pus afișe prin sat și am făcut adunare generală. Le-am zis oamenilor : dacă și-l dau, nu și-l dau, e treaba lor”, spune doamna primar Elena Daniela Mănăilă. “Le-am citit la oameni tot contractul, articol cu articol. Erau două articole care mie nu mi-au plăcut, le-am explicat la oameni să fie în cunoștință de cauză, ce decid e problema lor”, spune acesta. Una dintre clauzele care au ridicat probleme a fost cea care stipulează că terenul este dat în arendă pe o perioadă de zece ani. În ciuda prevederii, mulți oameni din comună și-au dat pământurile pentru 100 de euro pentru un hectar pe an sau 800 de kilograme de porumb pentru un hectar pe an pentru terenuri arabile, și jumătate din această valoare pentru terenuri nearabile. În plus, se adaugă o sumă de bani egală cu nivelul impozitului agricol anual corespunzător.

    “Că e un lucru bun, rău, asta decide fiecare. Și părerea mea e împărțită. Pe de o parte, e un lucru foarte bun pentru că se lucrează terenul. Dar, pe de altă parte, ca și proprietar, dacă vrei să-ți faci ceva pe terenul tău – poate peste cinci ani îi crește valoarea – nu poți pentru că l-ai dat în arendă”, spune doamna primar.

    “Am și intrat un pic într-un conflict cu compania, pentru că nu e stabilită foarte bine proprietarea. În unele cazuri, terenul era în litigiu sau se suprapuneau două titluri de proprietate sau nu se închidea tarlaua. Societatea, să zicem, a luat în arendă pe hârtie 20 de hectare, dar, în realitate, erau doar 18 și se suprapuneau cu terenuri ale unor cetățeni care nu dădeau în arendă. A doua, nemafiind drumurile de exploatație agricolă, încercau să-și transporte produsele pe drumurile noastre comunale. Sper să înțeleagă, să-și facă drumuri de exploatație agricolă”, mai spune doamna primar, care susține că trebuie făcută o lege a comasării. Compania și oamenii au o înțelegere scrisă acum, dar nu e de ajuns, trebuie legiferată această situație, spune aceasta.

    Landgrabbing-ul, o amenințare mondială
    Acapararea de teren de către companii e deja un fenomen național și este combătut de Asociația Ecoruralis, care promovează, în schimb, micii fermieri și hrana sănătoasă.“După cum am observat noi, companiile intră unde este disponibilitate de teren al cuiva, al satului, al oricui și unde există și un context social care să le permită să acceseze mai ușor terenul. În Tureni, populația este îmbătrânită, fiecare om are un teren pe hotar, pe lângă grădină și se poate acționa. Poți să te apropii de om, să vii cu cifre, speculații pentru a prelua terenul respectiv”, spune Attila Szocs, administrator la Ecoruralis, asociație care studiază fenomenul de landgrabbing, adicăacapararea de către corporații, eventual străine, a terenurilor agricole, comasarea lor pe suprafețe foarte întinse, practicarea unei agriculturi intensive, scoaterea recoltei din comunitate, transformând satele în zone monoindustriale axate pe agricultură modernă în care omul nu-și mai are locul.

    Transavia a luat în arendă suprafețe mari de teren în comuna Tureni la un preț mic, dar pe o durată mare de timp, ceea ce e avantajos pentru companie. “Dacă a devenit stăpân pe majoritatea terenurilor, ce mai contează restul?”, spune Attila, care consideră că oamenii nu sunt destul de bine informați dacă iau astfel de decizii. “Ei dau pământul, dar o să aibă în vecinătatea lor o firmă care face agricultură în mod total diferit. Intră cu pesticide, intră pe terenuri mari, intră și pe terenuri care nu sunt cumpărate sau arendate. Din punct de vedere economic, zona respectivă va fi axată pe acea monoindustrie. Din punct de vedere al mediului, vor fi poluate apele, pentru că societățile folosesc erbicide, pesticide, îngrășăminte chimice. Și țăranul folosește erbicide, dar numai când are nevoie și dacă are bani. Nu o să folosească tot timpul, el încearcă să ocolească metoda asta, merge pe prevenție, mai iese cu sapa, nu stă cu burta la soare și așteaptă să crească buruienile ca să folosească erbicidul. Companiile vor folosi chimicale la cu totul altă scară”, spune Attila care se întreabă: “Omul, dacă ar fi conștient că dă în arendă pământul la un mare industriaș și îl primește înapoi peste 10 ani, total distrus și steril, l-ar mai da?”.

    Economic, avem de-a face cu un blocaj, spune Attila. Transavia nu va vinde produsele în sat, nu va ajuta satul cu nimic, dimpotrivă, limitează posibilitățile din comunitate. “Dacă va continua acapararea masivă de terenuri, Tureniul va fi un sat mort. Autoritățile trebuie să se decidă pe ce cale o iau, pe calea sustenabilă sau pe calea dezvoltării bazate pe industrie și beneficii rapide. Se pot accesa fonduri europene, guvernamentale, te poți dezvolta altfel. Îți trebuie o viziune, ceva diferit față de ce oferă acum Primăria Tureni. Dar în contextul prezent, fiecare se bucură de orice firimitură”.

    Tureniul este una dintre multele comunități care au intrat în acest joc allandgrabbing-ului . “Județul Timiș este o altă zonă acaparată masiv, unde companii cu capital străin se bat cap în cap. Dar și în zona de câmpie – Călărași, Brăila, Constanța, Fetești – sunt cazuri. Știm un caz în care un industriaș german vrea să intre într-o zonă pe lângă Fetești, să cumpere 35.000 de hectare de teren. Dacă asta e viziunea autorităților – investiții străine, capital străin – în România vom vedea insule străine, unde industriași străini cultivă pentru export și noi să fim doar interfața lor de business, ca o masă de poker.”

    Acapararea de teren este un fenomen mondial, iar cele mai grave cazuri sunt în Africa. Dacă legislația din România e proastă, în Africa e dezastruoasă. Acolo, șeful de trib este responsabil pentru toate terenurile comunității, iar dacă el ia decizia să primească bani de la industriași, toți membrii tribului rămân fără titlu de proprietare. Asta se întâmplă în toată Africa, spune Attila, iar oamenii se mută la periferia marilor orașe, unde trăiesc în sărăcie și în boală. Toate țările bogate se concentrează pe cumpărarea de terenuri în Africa. “E un fel de neocolonianism. Dacă de-a lungul istoriei am obținut terenurile prin forță, acum obținem cu bani și acte”, spune Attila.

    Soluția propusă de Ecoruralis constă în asocierea țăranilor pe plan local. “Am fost în județul Buzău și am văzut o alternativă foarte faină. La nivel comunal, oamenii își uneau pământurile și le lucrau ei prin sistemul pe care îl gândeau ei a fi viabil pentru agricultură. Astfel, nu mai depinzi de un industriaș, ci de puterea de muncă a fiecăruia, de investițiile fiecăruia. Unul e mai tânăr, unul e mai bătrân, unul e mai bogat, altul mai sărac, dar își pun totul laolaltă și lucrează împreună”.

    Insula ecologică
    Sandor Korosfoy s-a mutat în urmă cu mai mult de doi ani în satul Comșești, comuna Tureni. În continuare lucrează în Cluj, la o firmă de certificare de sisteme de managent, dar locuiește la țară, unde a pus bazele unei gospodării bio. Împreună cu un vecin, acesta a cultivat cereale și cartofi, dar nu au avut recoltă, pentru că pământul e foarte aproape de cele ale vecinilor care dau cu insecticide, iar toate insectele vin la ferma ecologică. “Am avut invazie. Noi punem plante și stropim cu ceaiuri să nu le lăsăm să vină, dar au venit și n-am mai avut ce să facem. Neavând nicio intenție să dăm cu chimicale, recolta s-a distrus, foarte puțin a rămas”, spune Sandor despre cultura de 4 hectare. Acum au rămas doar cu grădinile, de unde au îndepărtat gândacii manual sau stropind legumele cu ceaiuri, macerat de urzică sau punând crizanteme în jurul lor, flori neîndrăgite de gândaci.

    “Noi experimentăm metoda cu teren acoperit, fără săpat, fără arat. Pregătim pământul, punem semințele, acoperim cu paie și doar unde au ieșit plantele care ne interesează le lăsăm libere. Necesitatea de a uda este redusă, pentru că paiele păstrează umiditatea. Nu cresc buruieni, iar dacă totuși apar anumite specii, sunt ușor de smuls. Pământul va rămâne cu aceste paie, care se transformă în compost, și va fi un pământ destul de afânat, nu se va mai săpa. Acum experimentăm, am avut o recoltă foarte bună cu metoda asta”, spune Sandor care are și dovada: un “dovlecel” de vreun metru cules din grădina sa. Și vecinii au văzut că e o metodă bună și se gândesc să o preia. Dacă în grădinile țăranilor care fac agricultură covențională, recolta a fost strânsă deja, grădina bio a lui Sandor e încă verde, la mijlocul lui septembrie.

    Pe lângă grădină, Sandor are și o fermă de capre în asociere cu alte trei familii. De asemenea, ferma e bio, caprele pășunând pe o suprafață de aproximativ 100 de hectare, unde nu s-a folosit îngrășământ chimic în ultimii 10 ani. “Suntem la nivel de subzistență, pentru că ce se produce e pentru consum propriu; o parte se vinde, dar veniturile nu acoperă întregul trai. Obiectivul este să ne strângem 4-5 familii, să facem o fermă modernă, ca un centru de resurse în care să fim capabili să furnizăm tot ce este nevoie pentru o familie de la oraș care vrea produse agricole bio – lactate, ouă, pâine, roșii, castraveți, dovlecei – și să asigurăm familiilor noastre absolut tot, să nu mai fie nevoie să cumpărăm altceva”, spune Sandor.

    Pentru a construi acest centru de resurse, fermierul este în căutarea unui teren în sat, mai izolat de terenurile contaminate cu pesticide, unde să cultive cereale și să crească animale. Planul este să facă înțelegeri cu alte ferme de unde să ia animale – vaci bălțate românești, cai huțuli, bivolițe, rațe etc. – și să le dea înapoi peste un an, doi. Între timp, face un centru de resurse pentru familiile tinere de la oraș care vor să se stabilească la țară, cărora Sandor le va putea oferi o mică fermă de start-up: trei porci, o vacă, găini, semințe și ce le mai trebuie.

    Sandor este și el martor la acapararea terenurilor de către Transavia în comună, dar vede un avantaj în asta pentru tinerii care vor să se stabilească la țară și să înceapă o fermă, ca el. Compania dictează un preț mic al pământului, astfel că și tinerii își pot permite să ia în arendă pământ. De asemenea, pentru țărani poate fi un lucru bun. Poate unii dintre ei care lucrează cu mijloace medievale nu aveau o recoltă de 800 de kilograme la hectar, cât primesc de la companie.

    “Majoritatea care își dau pământurile sunt în vârstă, oricum nu mai pot să lucreze, sau sunt mutați la oraș și pământul respectiv nu le mai aduce venituri ori, pur și simplu, sunt obosiți după zeci de ani de muncă al căror rezultat oricum nu prea se vede. Normal că, dacă ar fi să judecăm logic, să primești 100 de euro pentru hectar pe an e destul de puțin, având în vedere că, dacă mergi în piață și îți faci cumpărăturile, 200 de lei lași acolo dacă îți iei ce ai nevoie pe două săptămâni, iar dacă e să-ți cumperi tot, de la legume la cereale, ești în pierdere”, spune Sandor.

    Dar principiul nu e sănătos. Pe terenurile respective se va face agricultură intensivă. Acum sunt anii pregătitori ai terenului. Urmează ca pământul să fie tratat cu îngrășământ chimic și pregătit pentru un nivel mai mare de eficiență, probabil într-un an sau doi vor ajunge acolo. Un nivel mai mare de eficiență înseamnă un nivel mai mare de contaminare, spune Sandor care adaugă că există inclusiv riscul ca societatea să cultive organisme modificate genetic. Dacă vor începe să cultive astfel de plante tot ce e în jur, în cursul anilor, se contaminează.

    Și Sandor promovează asocierea și lucrarea unei ferme de minim 10 hectare – pentru că acolo începe rentabilitatea. Dar, cu rotație de culturi bio, pentru a nu sărăci solul, și cu monitorizarea semințelor ca în cazul în care se contaminează cu OMG-uri să luăm altele. Deși sună ciudat pentru țăranii care au suferit din cauza colectivizării, refacerea asocierilor este soluția pentru zonele rurale. Într-un sat de 300 de familii ar putea exista 4-5 ferme la care să se asocieze mai multe familii, iar agricultura ar deveni rentabilă. Din producția lor ar asigura și necesarul celorlalți din sat – se produce local, se consumă local. Dezvoltarea satelor și apropierea de oraș au făcut ca în sat casele să aibă toate facilitățile celor de la oraș, iar la magazine să găsești tot ce cumperi și de la supermarketul din oraș, astfel că și nevoile sătenilor s-au schimbat. Fermele vor fi nevoite să asigure produse semi-preparate, așa cum se cere, și numai prin asociere ar fi posibil ca fermierii să-și facă și o microfabrică unde să producă astfel de alimente. Iar dinamica satului este încurajatoare. Deși mulți tineri din sat nu sunt interesați de agricultură și pleacă spre orașe, multe familii tinere de la oraș se mută la țară, pentru că e mai ieftin, iar distanțele sunt tot mai scurte. Dacă acum 20 de ani era greu de ajuns de la Cluj la Tureni, acum este foarte ușor, iar peste 20 de ani probabil va fi și mai facil.

    Dar, dacă fenonemul de acaparare continuă, nu vor mai putea fi făcute ferme locale, iar toții banii vor merge la Transavia. Modelul de dezvoltare propus de Sandor va funcționa doar dacă va exista destul teren pentru localnici. În plus, se va ajunge la situații paradoxale ca țăranul care creștea găini în curtea lui să-și cumpere de la magazinul din sat ouă de la compania care i-a luat terenul în arendă, pe bani mai mulți decât dacă ar avea ouă din producția proprie.

    Noi nu mai vrem pământ
    Transavia a luat de pe umerii multor săteni din Tureni o mare povară – pământul pe care nu mai pot sau nu-l mai pot lucra. Cei mai mulți dintre cei care au semnat contracte cu compania din Alba Iulia sunt bătrâni, nu au utilaje și nici ajutoare.

    La ora prânzului, la celălat birt din sat, aproape de lanurile de porumb, stau doi consăteni la un pahar de tărie. “Dacă stai să socotești aratul, discuitul, semănatul, sămânța și restul, nu se merită, nu ne scoatem banii”, spune unul dintre ei care și-a dat în arendă 1 hectar și 70 de arii la Transavia. Și-a păstrat 25 de arii, atât cât poate lucra. Pe terenul rămas cultivă legume pentru consum și evită pe cât posibil erbicidul. Tată a șapte copii, bărbatul de 61 de ani nu mai are niciun venit, pentru că de doi ani este șomer. “Nu-i avantajos, am auzit că-i promis 800 de kilograme la hectar, din care se mai trage TVA, se ajunge la 650 de kilograme. În orice caz, pe țărani îi abțiguie cum scrie cartea. Astea-s legile țării”, spune săteanul.

    Cum clienții sunt la recoltat sau se ascund prin case de căldură, doamna care vinde la magazinul din centru are timp să povestească despre mersul satului pe vremuri și cum s-a schimbat până acum. “Înainte toată lumea avea terenul lui, lucra… Acum lumea dă pământul pentru că nu are posibilitate să-l lucre. Erbicidul e scump, dacă n-ai sămânță trebuie să cumperi, un săculeț costă o sută și ceva. Îngrășământ, 130 de lei sacul. Ce-i un sac?”, spune Iuliana Nagy, care și-a dat cea mai mare parte din pământ fetei, care a rămas în sat și se ocupă, împreună cu soțul, de agricultură.

    Mașina de desfăcut știuleți a tăcut, semn că e ora mesei. Doamna Coroiu a pregătit prânzul pentru muncitorii chemați la treabă. După masă, Ioan Coroiu povestește cum se descurcă la 90 de ani cu treburile agricole. “Am 10 hectare de teren aici în Tureni, până anul trecut le-am lucrat, anul ăsta am dat 6 hectare la asociație, la Transavia”, spune el. Observ cum toată lumea spune “asociație” când vorbește de Transavia, semn că anii colectivizării nu sunt așa îndepărtați pentru cei bătrâni. “De vrem, de nu vrem suntem mulțumiți. Era bine când era al nostru, îl lucram noi, da’ acum nici nu putem, suntem bătrâni”, spune Ioan Coroiu.

    “Oamenii au îmbătrânit, tinerii s-au dus la oraș, s-au făcut domni. Nu mai sunt agricultori, tineretul se duce, lasă pământul, lasă agricultura. Așa o venit vremurile astea. Aici la noi să spun că poate vin de la oraș acum. Vin aici și își fac case, cumpără grădini, poate că s-ar schimba într-altă privință treburile agriculturii. Dar agricultura încet mere de tăt”, spune bătrânul care s-a născut în Tureni, a muncit 30 de ani în fabrica de ciment, a fost doi ani în război. Lăcrimează. “Au trecut, acum sunt 90 de ani. Soția are 84 de ani. Suntem aproape de cimitir, dar mai merem. Nu ne lăsăm (râde).”

    Familia Chiorean a dat 3 hectare și 70 de arii la Transavia și primește în schimb 800 de kilogame de cereale pe hectar pe an și echivalentul în bani a valorii impozitului pe teren. “Eu am 73 de ani, nevasta 67, băiatul stă în Turda, fata în Cluj, avem nepoți care au terminat facultăți. Cine să-l lucreze?”, se întreabă Ion Chiorean. Din tot terenul au păstrat un hectar pe care încă mai cultivă porumb, grâu furajer și cartofi, dar întreținerea și recoltarea sunt foarte scumpe pentru că nu au utilaje. “Am semnat contract pe 10 ani. Am auzit prin sat că după 10 ani nici nu ni-l mai dă înapoi, dar ne pare bine că l-au luat. Oricum nu-l mai putem scoate de la ei, ca să-l scoți trebuie să plătești cauțiune de 3.000 de lei la hectar”, spune bătrânul.

    Doamna Maria Chiorean aproape plânge de bucurie că au scăpat de teren. “La 73 de ani să mai lucri în agricultură ca să te întreții… Copiii pleacă din sat, că nu e plătită munca asta de jos”, spune ea. Unii, însă, nu renunță la pământ nici în ruptul capului. “Am o mătușă, are 88 de ani, a săpat singură, și-a strâns vreo doi cartofi. Și acu’ dacă o cauți, ea e la cules”.

    Până în acest moment, compania Transavia nu a furnizat un punct de vedere cu privire la strategia sa.”

  4. marylena spune:

    „Întreaga omenire suferă de un “cancer”: lăcomia corporaţiilor

    Până acum, aproape toate persoanele informate recunosc Monsanto ca cea mai dăunătoare corporaţie de pe planeta noastră. Dar ce anume face Monsanto să fie atât de dăunătoare? De ce Monsanto este mai periculoasă decât o companie farmaceutică, o companie de pesticide sau un fabricant de arme?, se întreabă Naturalnews.com.

    Răspunsul la această întrebare se află în probarea virtuţii corporaţiei în cauză. Ca nişte persoane virtuoase, ne aşteptăm ca astfel de corporaţii să acţioneze cu un simţ al decenţei umane fundamentale. Ne aşteptăm ca aceste organizaţii să se comporte în limitele respectării vieţii umane, a unor practici oneste şi promovând o ştiinţă de încredere. Sperăm, cu naivitate, ca aceste corporaţii să acţioneze ca nişte fiinţe umane decente.

    Dar nu se întâmplă acest lucru. În căutarea profitului cu orice cost, acestea încalcă principiile de bază ale calităţii. Trădează umanitatea. Distrug viaţa. Otrăvesc natura şi făcând acest lucru, ameninţă viitorul unei vieţi durabile pe planeta noastră.

    Mai departe o să descoperiţi “încălcările fundamentale ale calităţii” pe care Monsanto le practică zilnic:

    Lăcomia care încalcă serviciul pentru umanitate
    Acţiunile Monsanto sunt realizate cu scopul de a maximiza profiturile companiei, nu pentru a ajuta oamenii. Întregul său model “seminţe şi ierbicide” este proiectat pentru“a prinde” fermierii într-un sistem al dependenţei economice, pentru a transforma agricultorii în servitori care nu se mai pot întoarce niciodată la agricultura tradiţională după ce solul lor a fost distrus cu Roundup.

    Distrugerea vieţii
    Produsele Monsanto compromit şi încalcă dreptul la viaţă. Porumbul modificat genetic al companiei conţine în fiecare ştiulete o substanţă chimică toxică. Tocmai acest tip de porumb este oferit oamenilor spre consum.

    În cadrul unui studiu ştiinţific recent, un procent şocant de 70% dintre femelele de şoareci au murit prematur atunci când au fost hrănite cu produse modificate genetic. 50% dintre masculi au murit mai devreme. Aproape toţi au murit din cauza unor tumori canceroase.

    Secrete bine păzite
    Monsanto cheltuie milioane de dolari în încercarea lor de a învinge Propunerea 37 din California, un proiect de lege care ar impune indicarea pe etichetele alimentelor a produselor modificate genetic.
    Însă, Monsanto şi alte companii, precum cele care deţin Larabar, Silk şi Kashi, nu îşi doresc ca noi, consumatorii finali, să ştim adevărul despre ce produse modificate genetic există în alimentele pe care le cumpărăm. De asemenea, cheltuie sume uriaşe de bani pentru a încerca să învingă Propunerea 37 astfel încât companiile alimentare să poată păstra în continuare acest secret murdar despre otrava din mâncarea noastră.
    Concret, aceste companii nu îşi doresc ca tu să ştii ce mănânci. De ce? Pentru că mănânci otravă.

    Dominaţia tehnologiei
    Monsanto nu crează tehnologie, pentru ca apoi să împărtăşească descoperirile lor cu agricultorii. În schimb, compania îşi brevetează seminţele modificate genetic şi pretind drept de proprietate asupra lor. Acest brevet este folosit pentru a înlănţui agricultorii!

    Atunci când seminţele modificate genetic Monsanto au fost purtate de vânt pe câmpurile agricultorilor care încearcă să evite cultivarea produselor genetic, companiaa folosit “drepturile” sale de brevetare pentru a-i da în judecată pe fermieri susţinând că aceştia “au furat” proprietatea Monsanto.

    Distrugerea mediului
    Ierbicidul Roundup devastează solurile, le contaminează şi le face incapabile să producă culturi sănătoase folosind metode de agricultură tradiţionale sau organice. Odată ce o parcelă agricolă este distrusă cu Roundup, acel agricultor este pentru totdeauna sclavul unui protocol de agricultură bazat pe chimicale. Nu este sănătos, este un dezastru pentru mediu şi producţia reală a terenului este MAI MICĂ decât a câmpurilor pe care s-a utilizat agricultura organică, pe o perioadă de cinci ani sau mai mult.

    Prin încurajarea agriculturilor de a stropi milioane de hectare de teren agricol cu Roundup, Monsanto este angajat într-o conspiraţie de a distruge moştenirea noastră agricolă şi ne transformă pe toţi în “sclavi ai mâncării” care trebuie să plătească tribut companiei Monsanto.

    Frauda ştiinţifică în locul adevărului ştiinţific
    Aşa-numita “ştiinţă” care provine de la Monsanto este una dintre cele mai înşelătoare care a fost fabricată vreodată de o corporaţie. În loc să testeze pe animale produsele modificate genetic pe o perioadă lungă de timp, cercetătorii finanţaţi de Monsanto au testat produsele pentru o perioadă de aproximativ 90 de zile şi apoi au declarat într-un mod categoric că alimentele sunt “sigure” pentru un consum pe toată durata vieţii.

    Nu e de mirare că nu au realizat teste pe o perioadă mai lungă: Adevărata accelerare a tumorilor canceroase a apărut la şoareci după limita de 90 de zile.

    Monsanto a “cumpărat” nenumăraţi cercetători, experţi, jurnalişti şi politicieni. Însă, mituirea acestora nu modifică în nici un fel realitatea. Otrava din porumb este tot otravă în porumb, chiar dacă plăteşti un grup de oameni de ştiinţă să declare altceva.

    SCHIMBAREA de care avem nevoie cu adevărat: Corporaţii responsabile
    Ceva este foarte greşit în ceea ce priveşte comportamentul corporaţiilor din întreaga lume, iar Monsanto este doar una din miile de companii care demonstrează o atitudine extrem de iresponsabilă şi distructivă.

    Politica acestora duce lipsă de ceva: UMANITATE. Desigur, corporaţiile sunt foarte bune la generarea de profituri, la optimizarea logisticii, producţie, marketing etc. Dar, unde este umanitatea în toate aceste lucruri?

    Nu poate fi găsită nicăieri. Corporaţiilor nu le pasă CINE suferă, CE distrug, CUM se comportă sau CÂT DE DEPARTE trebuie să meargă pentru încă un dolar.

    Există companii care se angajează în cele mai josnice comportamente anti-umanepe care ţi le poţi imagina, inclusiv folosirea copiilor mici drept cobai pentru vaccinuri, testarea secretă a bolilor pe deţinuţi, falsificarea constantă a dovezilor, mituirea doctorilor, minciunile spuse autorităţilor de reglementare, eforturile depuse pentru a împiedica consumatorul să aibă acces la produse convenabile, invetarea unor boli fictive pentru a face reclamă unor medicamente toxice şi chiar angajarea unor firme de PR pentru a răspândi minciuni şi informaţii greşite online prin intermediul reţelelor de socializare şi websiteuri.

    O corporaţie fără UMANITATE este ca o tumoare canceroasă. Vrea să adune tot mai multe resurse, pentru a creşte cât mai mare, până când omoară tot. Aceasta este dorinţa înnăscută a fiecărei mari companii de care am auzit: creşte, distruge competiţia şi DOMINĂ! Chiar dacă asta înseamnă să omori viitorul.

    Ce putem face la nivel individual?
    Desigur, soluţia supremă este o soluţie care vizează consumatorul, aceea de a numai achiziţiona produsele fabricate de astfel de corporaţii. Cum ar fi dacă oamenii pur şi simplu nu ar mai cumpăra produse de porumb non-organic cum ar fi cereale, tortillas şi chipsuri de porumb?

    Cum ar fi dacă nu ar mai cumpăra pesticide, medicamente, cosmetice şi produse de îngrijire personală pline de toxine? Sau dacă ar renunţa dintr-o dată la tot ce înseamnă băuturi carbogazoase şi aspartam?

    Putem ajuta la schimbarea direcţiei lumii într-un sens pozitiv dacă ne modificăm obiceiurile personale. Iar acesta este un aspect pe care putem începe să îl controlăm chiar acum, astăzi, începând cu următorii bani pe care îi cheltuim la supermarket.

    Va trebui să depunem un minim efort, să citim etichetele şi să cumpărăm produse organice, care nu sunt modificate genetic, de fiecare dată când este posibil. Este singura modalitate practică, clară, de a diminua puterea companiilor care acţionează împotriva sănătăţii oamenilor, începând din acest moment.”

    sursa: financiarul.ro

  5. marylena spune:

    „Monsanto si Pionerr, vor sa preia controlul chiar cu riscul de a strica culturile autohtone! Romanilor le este ascuns adevarul! Consumati numai produse romanesti!

    Un nou pericol pe piata agronomica a aparut de ceva vreme – marile Companii americane Monsanto si Pionerr care folosesc seminte modificate genetic. Alungate din mai multe tari europene deoarece au “terminat” culturile sanatoase de pe campuri, si-au facut culcus caldut la Buzau prin complicitatea unor lucratori de la Directia Agricola si nu numai (exemplu – deputatul PDL Valeriu Alecu, membru in Comisia pentru Agricultura).

    Directorul Directiei Agricole Buzau, Cosmin Florea, spune ca deja sunt cultivate peste zece hectare, iar culturile experimentale nu sunt noutate pentru Buzau. In alte judete astfel de soiuri sunt cultivate pe sute de hectare, cu toate ca mai multi specialisti romani si straini sunt impotriva acestui mod de a face agricultura. Potrivit surselor din cadrul directiei Agricole, inca nu poate dezvalui amplasamentul din cauza unor conditii contractuale stricte, dar adevarul este ca nu se vrea scandal de presa din acest lucru.

    Potrivit unor stiri, anul trecut, ministrul Agriculturii, domnul Valeriu Tabara, a anuntat public ca “Romania e obligata sa accepte culturile modificate genetic”. Declaratiile domniei sale suna cel putin ciudat, in contextul actual, in care intreaga Europa investeste masiv in agricultura curata, ecologica. Din pacate, Ministerul Agriculturii pare ca ignora vocea opiniei publice, care prin asociatii non-guvernamentale a demonstrat cu argumente solide lipsa de rentabilitate a OGM si pericolul reprezentat de acestea pentru sanatatea oamenilor. In timp ce in statele occidentale, inclusiv autoritatile supreme de control din domeniul bio-tehnologiei, sunt puse sub semnul indoielii din cauza finantarilor dubioase venite de la firmele interesate, Romania isi supune cetatenii in mod oficial celor mai ciudate experimente alimentare.

    Redam in continuare parerea fostului director Pionierr Romania – Karl. O: “Romånia are produse gustoase, cum noi de mult nu mai cunoastem, dar concernele se duc acolo si distrug agricultura, la fel ca in Occident“, spune acesta. In opinia fostului sef al Pioneer, marile concerne occidentale care cultiva in tara noastra organisme modificate genetic “vor distruge ce-a construit natura“. Intre Braila si Bucuresti, lanuri de porumb si floarea-soarelui se intind pe sute de hectare. La o ferma, taranii recolteaza vinete: legume de cea mai buna calitate pentru o cultura ecologica. „Vinetele romanesti sunt deosebit de gustoase, pentru ca se inmultesc din propriile seminte“, spune Karl O. Firma la care a lucrat produce seminte hibride. Ca urmare, vinetele “arata splendid, dar n-au nici un gust. (…) Cred ca totul se va schimba. Marile concerne o sa distruga ce-a construit natura. Standardul alimentar o sa scada. Lumea n-o sa mai stie ce inseamna un produs agricol gustos“, precizeaza sursa mentionata mai sus.”

    Iulian Gavriluta
    sursA: newsbuzau.ro

  6. marylena spune:

    Scrisoare deschisa catre Caragiale

    Stimate nene Iancule,

    Ambetat de tristeţe şi turmentat de scumpiri bezmetice, îţi compun această misivă tristă şi de adio, că ce mă enervează când vine vorba despre opera matale, este gogoriţa că satira îşi păstrează actualitatea, că personajele seamănă leit cu cele din zilele noastre, poltroni, tembeli, pungaşi, mahalagii, hahalere, bagabonţi etc.
    Să avem rezon, coane Iancule, tălică ai scris pentru copii, scenarii de desene animate. Eşti mărunt, neicuşorule!
    Ia hai, să te cocoşez cu niscaiva exemple.
    Matale ştii cât ar costa acum o masă la “Iunion”?
    Şi câtă verzitură îi lipeşti pe frunte manelistului minune, care ţine acuma locul lui I.D. Ionesco? Şi să te văd eu dacă ai corajul să vii pe jos de la “Iunion” acasă, noaptea. Că te dezbracă lotrii cu ranga. Heavy metal!

    Dacă ai vedea cine-i acuşica în fruntea bucatelor, te-ai închide la “Gambrinus” şi nu te-ai trezi din beţie decât să te închini.
    Suntem o ţară penală, meştere!
    De la prezidenţie la govern, toate mangafalele cu foncţii sunt în libertate condiţionată. Nu ştii cum şi cât se fură. Răcnesc gazetele de vuiesc Carpaţii! Şi toate oalele sparte le plăteşte poporul acesta de coate-goale, care nu mai visează castele în Spania. Visează căpşuni.

    S-au înmulţit nesimţiţii şi proştii şi vorba matale: “Cu prostia te poţi lupta, dar ea întotdeauna învinge!”
    Zicea Nae Ipingescu: “Să nu mai mânânce nimeni din sudoarea, bunioară, unuia ca mine sau ca dumneata şi să şază numai poporul la masă, că el e stăpân”. Mai mult de jumătate din popor e în mare mizerie şi tot atâta ar vrea să-şi lase ţara. O să zici că le crapă obrazul aleşilor? Ei, aş!

    Unde este Rică Venturiano cu “Angel radios”? E timpul cocotelor. Ziţa, Veta, Joiţica, Didina sau Miţa Baston au fost sfintele-sfintelor. Paraşutele au acuşica golaveraj la televizor. Să vezi filme deochiate, nene Iancule! S-a uitat şi Bubico al meu la o emisiune şi de atunci nu mai latră. Guiţă!

    Domnul Goe e ticsit de droguri şi mamiţa vorbeşte la telefon, la linia fierbinte. Conul Leonida şi soaţa şi-au depus pensia la pubelă, de unde şi mănâncă, Tipătescu este Naşul mafiei judeţene, Dandanache face tocşouri de seară, jupân Dumitrache zis “Titircă Inimă-rea” e primar şi milostiveşte cu parcuri moca toate rubedeniile.

    Se face Capitală până la matale la Ploieşti , numa’ borduri şi mijlocul rămâne aşa cu gropi, cu mahalale fără apă şi canal, fără buleftrică.
    Caţavencu combate la gazetă contra marilor corupţi, el fiind curat deoarece până şi banii lui au fost spălaţi. Ghiţă Pristanda e finanţist acu’, din negoţul cu maşini furate, alte fapte necurate ca şi şpăgi nenumărate. Până şi frizerul Nae Girimea se minunează câtă prostime s-a umplut de mătreaţă şi câţi politicieni de valută. O soţietate fără prinţipuri, morală şi cinste.
    Prezidentul vorbeşte romanes, la televizor, cu fraţii şi surorile lui, la care s-a dat dezlegare să belească Europa. Fericiţi că au un preşedinte care îi înţelege, fiind apropiat de ei ca nărav şi poftă de viaţă.

    În ţară, băieţii deştepţi la matrapazlâcuri au strâns averi din care să se îndestuleze toate loazele lor, până la două mii paş’opt. Se fac mafioţi unii pe ăilalţi şi mă jur pe cursul valutar că au dreptate toţi. Dacă nici ei nu s-or şti între ei?.
    Altminteri e “criză teribilă, monşer”. Dacă ai cunoaşte Parlamentul de acum i-ai dedica “Năpasta”, promisiunilor guvernului, schiţa “1 aprilie”, Justiţiei”Lanţul slăbiciunilor”, vieţii noastre politice – “D-ale carnavalului”, scrisoarea către FMI şi Consiliul Europei este “Scrisoarea pierdută”, iar viitorul nostru poate fi asemuit cu “O noapte furtunoasă”. Bravos naţiune!

    Egzistă nişte unii care zic că suntem “Ţara lui Caragiale”. Ei, aş! Moravurile de pe vremea matale erau. parfum.
    Şi atunci, eu cu cine votez? Aceasta-i întrebarea! Cică dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă şi pe urmă el votează la fel.
    Într-un singur loc ai avut dreptate, nene Iancule. Atunci când ai zis că românul s-a învăţat să aibă din toate câte nimic.
    În fruntea soţietăţii s-au aburcat mitocanii şi nu le poţi bate obrazul, întrucât (tot matale ne-ai învăţat) mitocanul se naşte jignit. Încolo, frică ne e că ne-am născut în România şi o că o să murim în Becalia sau Băsescia!

    Dar să fim optimişti, că dacă nu murim o să fie şi mai rău!

    Duduiala Gheorghe

  7. marylena spune:

    PARADOXURILE ROMÂNIEI DE AZI

    Deși se fură de peste tot, nu există pagube și nici hoți.
    Deși nu avem hoți, avem politicieni.
    Deși avem politicieni nu avem clasă politică.
    Deși nu avem clasă politică România este guvernată.
    Deși România este guvernată nu avem economie.
    Deși nu avem economie, România este o țară bogată.
    Deși România este o țară bogată, majoritatea trăiește în sărăcie.
    Deși majoritatea trăiește în sărăcie, avem cei mai bogați parlamentari din Europa.
    Deși avem cei mai bogați parlamentari, veniturile declarate sunt mici.
    Deși veniturile declarate sunt mici își fac vacanțele în cele mai scumpe locuri.
    Deși își fac vacanțele în cele mai scumpe locuri, se plâng că lucrează prea mult.
    Deși se plâng că lucrează prea mult chiulesc pe capete.
    Deși chiulesc pe capete își primesc indemnizațiile ca prezenți.
    Deși își primesc indemnizațiile, locurile în scaune sunt goale.
    Deși scaunele sunt goale, legile se votează.

    Întrebare:
    Dacă scaunele goale votează în locul parlamentarilor, de ce mai avem nevoie de ei ?

    În loc de epilog:
    Un cetățen vine cu bicicleta pe lângă Palatul Parlamentului și vrea să intre într-un magazin. Neavând unde să lase bicicleta o parcheazăși o leagă de un copac lângă intrarea în zona Parlamentului. Un jandarm vine și îi spune că nu poate lăsa bicicleta acolo.
    -De ce ? întreabă omul .
    -Păi că pe aici vin parlamentarii, de aia spune jandarmul victorios.
    – Nu-i nimic, spune cetățeanul, am legat-o de copac.

    sursa: in-cuiul-catarii.info

  8. marylena spune:

    Ca să înţelegem ce ni se întâmplă: Secretele puterii politice după A.N. Chomsky

    Noam Chomsky a identificat şi a explicat, într-o formulare pe înţelesul tuturor, regulile de bază ale manipulării pe care se bazează puterea politică în criza de legimitate şi pe care el le numeşte strategii ale diversiunii. Ele au fost sintetizate în ceea ce poate fi numit “Decalogul Chomsky”.

    Decalogul Chomsky

    1. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate
    Pentru aceasta: Să distragi permanent atenţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte minore, dar cu mare impact emoţional.

    2. Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai naţiunii
    Pentru aceasta: Inventează false ameninţări, ori creează probleme grave, care îngrijorează real şi angajează opinia publică, iar apoi oferă soluţiile.

    Un exemplu: Favorizează insecuritatea cetăţenilor, apoi guvernarea providenţială salvează naţiunea în temeiul legilor represive cerute de popor, cu preţul limitării propriilor libertăţi democratice.

    3. Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău
    Pentru aceasta: Mecanismele propagandei “albe” (oficială, integral asumată de guvern), “gri” (parţial asumată) şi “negre” (niciodată asumată) trebuie să promoveze imaginea unui guvern în permamenţă preocupat pentru ameliorarea condiţiilor tot mai sumbre ale viitorului. Politicile antipopulare dure se vor aplica gradual, pentru a se preveni ori atenua protestele sociale. În acest fel, cel mai mare rău devine suportabil dacă e administrat în porţii anuale, conform unui program anunţat.

    4. Poporul trebuie să creadă că şi ceea ce guvernele îi pregătesc spre a trai mai rău este tot pentru binele său
    Pentru aceasta: Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat.

    5. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu-i permită sesizarea legăturii dintre cauze şi efecte
    Pentru aceasta: Să te adresezi oamenilor ca şi cum ar avea cu toţii o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre un tip de gândire superficială, naivă şi cu predispoziţie la intoxicări informaţionale.

    6. Poporul trebuie dezobişnuit să problematizeze realitatea şi să acţioneze sub impulsul emoţiilor
    Pentru aceasta: Să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manipulat.

    7. Poporul trebuie obişnuit cu satisfacţii ieftine, care să-i ocupe timpul şi să-l demotiveze în atingerea unor idealuri superioare
    Pentru aceasta: Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ideal de a tine cetăţenii în ignoranţă şi a manipula opiniile colective după bunul-plac.

    8. Poporul nu trebuie să aiba acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă şi obiectivă
    Pentru aceasta: Să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc publicul şi îl ţin legat de emisiuni şi seriale vulgare, ce trag inteligenţa în jos.

    9. Poporului trebuie să-i fie indus spiritul turmei
    Pentru aceasta: Să stimulezi sentimentul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Persoanele care nu mai au impulsul de a se revolta, devin o turmă şi sunt uşor de controlat.

    10. Poporul nu trebuie să creadă în existenţa strategiilor şi mijloacelor oficiale de manipulare
    Pentru aceasta: Să apelezi la toate cuceririle ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp, să discreditezi aceste cunoştinţe prin mass-media, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de manipulare.

    autor: Aurel I. Rogojan

  9. marylena spune:

    Sunt satul de Europa!
    Si nu pot sa o repet destul: m-am saturat!

    Sunt satul de ipocrizia unor asa zisi domni, care ne tot invata de cateva decenii incoace cum trebuie sa traim. Sunt satul de valorile lor, pe care ei ni le impun, desi nici macar ei nu le respecta. Sunt satul sa mi se spuna ca modul in care au trait parintii, bunicii, stramosii mei, este gresit, ca Dumnezeul meu este gresit si ca tara mea nu este a mea.

    Sunt satul sa vad burtosi petrecand in curtile manastirilor, doar pentru ca asa vor ei. Sunt satul sa le tolerez excesele, mizeria, si sa privesc cu dezgust in alta parte, pentru simplul fapt ca si ceilalti o fac.

    Sunt satul sa ii tolerez pe tigani cu furturile, inselaciunile, infraciunile lor de tot soiul, pentru ca Europa imi spune ca trebuie sa o fac, in timp ce Europa (prin vocile parlamentarilor) emit legi care cer renegociere tratatului de aderare al Romaniei, in asa fel incat ei sa poata expulza tiganii dupa bunul lor plac.

    M-am saturat sa vad cum trebuie sa ne justificam toate deciziile politice interne unor politruci trimisi de Bruxelles, pe care, printre altele, tot noi ii platim. Tot noi ii tinem in fotoliile lor moi, cu salariile lor de mi de Euro si cu scutirile lor de taxe. Si asta doar pentru a veni si a ne predica valori, pe care nici ei nu le respecta.

    Eu de ce sa platesc taxe, daca ei nu o fac?

    Cand am ajuns eu sclavul lor? Cand am acceptat sa ii urc pe acest piedestal, pentru a le asculta apoi minciunile?

    Sunt satul sa ii vad cum accepta amestecul guvernului maghiar in Romania, cum il preaslavesc, ca pe o valoare a multiculturalismului, in timp ce eu, care vreau doar tara stramosilor mei, sunt infierat ca xenofob. Sunt satul sa fiu pus la perete de oameni platiti si din taxele mele si sa fiu obligat sa asist cum altii sfasie trupul Romaniei, pentru care bunicii si strabunicii nostri si-au lasat sangele si chiar oasele.

    Asa ca, domnilor europeni, eu vad doar urmatoarele posibilitati:

    Ne acceptati asa cum suntem, cu bunele si cu relele. Atata timp cat ne acceptati banii, care va platesc salariile si va mentin stilul aristocrat de viata, taceti din gura, ingenunchiati in fata acestui popor si multumiti-i.
    Renegociem trataul de aderare. Acceptam sa ne trimiteti tiganii inapoi, dar nu va mai platim nici un ban. Ne vrem minele, petrolul, pamantul, pe care vi l-am daruit, inapoi!
    Iesim din UE! Terminam acest balci, si aceasta mascarada infecta. Parasim odata pentru totdeauna aceste pseudo-valori si ne intoarcem la valorile parintilor nostri. Uitam de multiculturalism odata pentru totdeauna si ne aducem aminte de ce am rezistat ca un neam crestin-ortodox la rascrucea dintre atatea imperii si ne indreptam din nou coloana. Si ne vrem minele, petrolul, pamantul, pe care vi l-am daruit, inapoi!

    sursA: agonia-natiunii.info

  10. ggk spune:

    Un articol excelent: http://www.criticatac.ro/19933/grecia-ar-ocupaie/
    Grecia, o ţară sub ocupaţie.
    Deci, ce se poate întâmpla acum? Numai două lucruri se pot întâmpla. Fie grecii se hotărăsc să pornească o mişcare de nesupunere civilă în masă şi refuză să plătească nişte impozite neconstituţionale şi care nu sunt corelate cu veniturile, ignorând, în general, orice solicitare venită din partea guvernului, fie începe lupta armată. Cetăţenii au început deja să se înarmeze pentru a-şi proteja proprietăţile de hoţi şi mulţi au început să spună că singurul lucru care ar mai putea convinge guvernul să-şi schimbe politica ar fi ameninţarea cu violenţa şi folosirea armelor. Şi, odată cu confiscarea proprietăţilor, e foarte probabil să aibă loc şi astfel de evenimente.

    • George Valah spune:

      Peobabil ca asta se asteapta, asta se vrea, pentru asta sunt pregatite autoritatile: violenta! Acolo se simt ele „tari”! „Calcaiul lui Ahile” ramane dizobedienta/noncooperarea metoda Gandhi…

  11. marylena spune:

    Un catolic, un protestant, un musulman si un evreu discutau la masa de pranz:
    Catolicul: Am o avere mare… voi cumpara Citibank !
    Protestantul: Sunt foarte, foarte bogat asa ca voi cumpara General Motors !
    Musulmanul: Sunt print, sunt fabulos de bogat… intentionez sa cumpar Microsoft !

    Evreul a mestecat calm in cana de cafea, a asezat lingurita pe masa, a sorbit linistit din cafea, s-a uitat la ei si le-a spus pe un ton indiferent:
    – Nu vand!

    ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

    Intr-o zi, plimbându-se pe stradă, un important şef de partid politic a fost accidentat de un camion şi a murit.
    Sufletul său s-a ridicat la cer (probabil dintr-o eroare) şi iată-l faţă în faţă cu Sfântu’ Petru…
    – Bine ai venit în Rai! zice Sfântu’ Petru. Înainte de a intra, ar fi o problemă… Vezi tu, foarte rar un politician de talia ta ajunge aici şi nu prea ştim ce să facem cu tine… Dar vom face aşa: vei petrece o zi în Iad, apoi una în Rai, şi-ţi vom permite să alegi locul unde să-ţi petreci eternitatea. Omul a fost condus la ascensor, care a tot coborat, până în Iad. Uşile s-au deschis şi omul s-a trezit drept în mijlocul unui teren de golf, elegant şi verde. Ceva mai departe se vedea un club, iar in faţă, foştii colegi de partid şi parteneri de afaceri deja decedaţi, îmbrăcaţi în haine elegante şi foarte multumiţi. Au alergat să-l salute, l-au imbrăţişat şi au inceput să-şi amintească de timpurile bune, când se îmbogăţeau pe spinarea poporului… Au jucat cu mare plăcere o partidă de golf, apoi au cinat împreună la club, delectându-se cu caviar, iar noaptea- în compania unor tinerele frumoase şi libertine… S-a întâlnit chiar cu Diavolul cel mare, care s-a dovedit a fi un tip simpatic, distractiv, care a spus glume şi a dansat. A fost atât de bine, că nici nu şi-a dat seama când s-a făcut ora de plecare. Toţi l-au condus la ascensor… A tot urcat, până la poarta Paradisului, unde Sfântu’ Petru îl aştepta:
    – Acum e momentul să intri în Paradis! Omul politic (fără scrupule, bineînţeles), a petrecut următoarele ore de pe un norişor pe altul, atingând harpa şi cântând. Cele 24 de ore au zburat, iar Sfântu’ Petru a venit:
    – Ai petrecut o zi în Iad şi una în Rai, acum e momentul să alegi! Omul s-a gândit un moment, apoi a spus:
    – Raiul este chiar frumos, dar cred că mai bine m-aş simţi în Iad. Sfântu’ Petru l-a însoţit la ascensor şi l-a coborât în infern… Când s-au deschis uşile, s-a trezit în mijlocul unui teren uscat, acoperit cu tot felul de mizerii. Şi-a văzut prietenii îmbrăcaţi în zdrenţe, scotocind prin gunoaie. Diavolul cel mare îl întâmpină şi-l bătu pe umăr…
    – Nu înţeleg, bâigui politicianul, ieri am fost aici şi erau femei frumoase, teren de golf, am mâncat bunătăţi şi ne-am distrat de minune…şi… şi… acum tot ce aveţi este un teren uscat, plin de porcării… şi prietenii mei par niste amărâţi…
    Diavolul cel mare, zâmbi şi zise:
    – IERI ERAM ÎN CAMPANIE ELECTORALĂ! AZI AI VOTAT !

    –––––––––––––––––––––––––––
    De ce în România nu se face sex în instituțiile publice ?
    Pentru că toți angajații sînt rude.

    –––––––––––––––––––––––––-

    Sunt inca in pat si nu-mi pot lua gindul de la
    tine, de la noaptea trecuta … Mi-as dori atit de
    mult sa te strivesc la pieptul meu! In noaptea
    calda, ai venit la mine pe neasteptate … si ceea
    ce s-a intamplat a lasat in mine senzatii de
    neuitat. Ai aparut de nicaieri si fara sa-ti fie
    teama sau rusine, te-am surprins atingind trupul
    meu gol … mi-ai simtit indiferent si m-ai
    muscat fara mila, innebunindu-ma … ne-am
    zvircolit toata noaptea intr-un joc nebunesc! In
    zori am adormit in sfirsit, obosit … Astazi,
    cind m-am trezit, te-am cautat indelung, dar nu
    te-am mai gasit … cearsafurile cazute de pe pat
    sint singurele martore ale noptii trecute. In
    noaptea asta ma voi preface ca dorm si te voi
    astepta sa reapari …
    tantar nenorocit!!!

    –––––––––––––––––––––––––––

    Un roman, ajuns in Franta, isi ia „petit dejuner”-ul
    (cafea, croissant, paine, unt si marmelada) cand un
    francez, mestecandu-si nelipsita sa guma, se aseaza
    langa el. Romanul il ignora in mod vadit, dar in ciuda
    acestui lucru, francezul il apostrofeaza:
    – Voi painea o mancati toata?
    Romanul raspunde, prost dispus:
    – Evident.
    Francezul facand un balon cu guma:
    – Noi nu. In Franta mancam doar miezul. Coaja o adunam intr-un tomberon, o reciclam, o transformam in croissant si o vindem in Romania, continua, cu o strambatura insolenta.
    Romanul pastreaza tacerea.
    Francezul insista:
    – Voi puneti marmelada pe paine?”
    Romanul:
    – Evident.
    Francezul, intorcand guma intre dinti si ranjind,zice:
    – Noi nu. In Franta, la micul dejun, noi mancam fructe proaspete, dar punem toate cojile si ramasitele intr-un tomberon, le reciclam, facem marmelada si o vindem in Romania.
    Atunci, romanul intreaba:
    – Voi francezii faceti sex?
    – Bine-nteles! raspunde francezul cu un zambet imens.
    – Si ce faceti cu prezervativele folosite?” continua sa intrebe romanul.
    – Le aruncam, bine-nteles.
    – Noi nu, conchide romanul. In Romania, le strangem intr-un tomberon, le reciclam, le transformam in guma de mestecat si le vindem in Franta.

    –––––––––––––––––––––––––––

    Un arab intra in magazinul unui evreu si cere sutiene de culoare neagra.

    Evreul, mirosind o afacere bună, îi spune că sutienele negre sunt rare, ca i-au ramas doar cateva si îi cere 40 euro pe bucata.

    Arabul cumpără 6 bucăti, dar revine peste cateva zile si mai cere doua duzine.

    Evreul îi spune că marfa este din ce în ce mai rara si i le vinde cu 50 euro bucata.

    Dupa o luna, arabul revine si cumpara toate sutienele ramase, platindu-le de data asta cu 60 de euro bucata.

    Evreul, ros de curiozitate, îl întreba ce face cu atatea sutiene negre, la care arabul îi raspunde:

    – Le tai în două si din jumatatile obtinute fac fesuri mici, negre, pe care le vand evreilor cu 100 euro bucata.
    –––––––––––––––––––––––––––

    Cu sotia la cumparaturi…
    Dupa ce m-am pensionat, nevasta-mea ma tot chinuia sa merg cu ea la cumparaturi ca s-asa nu avem ce face toata ziua.Si ma tot tara dupa ea prin Mall. Partea proasta e ca eu (ca toti barbatii dealtfel) am oroare de lins vitrine si pierdut timpul prin magazine.Iar nevasta-mea e campioana la luat magazinele la rand.Pana ieri,cand nevasta-mea a primit o instiintare din partea magazinului.
    Draga D-na Popescu,
    In ultimele 6 luni sotul dvs. a facut oarecare probleme in magazinul nostru,a avut un comportament pe care nu-l mai putem tolera asa ca suntem nevoiti sa va interzicem sa ne mai vizitati magazinul.Motivele pentru decizia noastra (completate cu inregistrari ale camerelor de supraveghere) sunt urmatoarele :
    15 Iunie : A luat 20 de alarme de pe produse si le-a strecurat in buzunarele sau produsele altor cumparatori.
    2 Iulie : a setat toata aparatele radio cu alarma de la raionul Electrocasnice sa porneasca alarma la 5 minute unul de altul
    7 Iulie : a varsat 2 tuburi de ketch-up dintr-un colt al magazinului spre toaleta femeilor
    19 Iulie : S-a dus la un angajat nou si cu un ton oficial i-a spus :
    Aveti un cod 4 la raionul de gradinarit. Din aceasta cauza angajatul si-a parasit postul,drept urmare a fost sanctionat de catre seful de departament iar aceasta a dus la o greva a angajatilor si prin urmare au fost pierderi pentru firma noastra
    4 August : a umplut cu bomboane M&M casuta de scrisori si reclamatii a magazinului
    14 August : a mutat panoul de atentionare „Atentie!!! Suprafata alunecoasa” in zona acoperita cu mocheta a magazinului
    15 August : a ridicat un cort in zona articolelor de camping si a spus unui numar de 20 de copii ai clientilor ca nu au voie sa vina in camping decat daca aduc fiecare cate o patura si-o perina in 2 minute.Sectiunea de lenjerie de pat a avut de suferit.
    23 August : A setat toate sistemele home-cinema sa cante marsuri patriotice comuniste si a organizat o parada prin magazin.
    4 Sept : s-a folosit de una din camerele de supraveghere pe post de oglinda pentru a-si stoarce punctele negre de pe fata si a-si curata nasul
    10 Sept : in timp ce proba cateva din pustile de la raionul de Vanatoare si Pescuit Sportiv l-a intrebat pe angajat daca stie unde se gasesc pastile antidepresive in magazin
    3 Oct : se plimba intr-un mod ferit si ascuns prin magazin in timp ce fredona melodia din Misiune Imposibila
    15 Oct : S-a ascuns intre rafturile noastre cu camasi pe umeras si cand se apropia un client incepea sa strige : „EU,EU, ALEGE-MA PE MINE!!!!”
    25 Oct : cand am facut la sistemul audio al magazinului un anunt s-a ghemuit brusc in pozitia fetala si a inceput sa strige „O NUUUUU,NU VOCILE DIN NOU”
    Si ultima,dar in nici un caz cea mai putin importanta :
    31 Oct : a intrat intr-o cabina de proba a inchis usa si dupa aproximativ 10 minute a strigat foarte tare „Bai fratilor iar ati uitat sa puneti hartie igienica”.O angajata de la raionul de haine a lesinat.

    –––––––––––––––––––––––––––

    20 de motive pentru a ramane in Romania
    1) Pentru că din România poți să pleci,totuși, oricând…Nu te ține nimeni cu forța;
    2) Pentru că aici ceilalți sunt gata să împartă cu tine tot ce au: manelele din mașină, gripa din autobuz și nevasta de acasă;
    3) Pentru că în țara noastră poți să devii doctor în științe doar dacă dovedești că nu ai mai multe cunoștințe decât un elev de gimnaziu;
    4) Pentru ca aici marinarul a ajuns președinte. Îți dai seama unde poți să ajungi ca pompier sau mecanic auto?
    5) Pentru că doar în România sunt mai multe Jepp-uri decât milionari și mai mulți milionari decât firme;
    6) Pentru că doar aici ni se pare firesc să primim fără să oferim ceva în schimb;
    7) Pentru că România e singura țară în care numai dacă privești la cei care muncesc, primești un spor de spectator numit „indemnizație de conducere”;
    8) Pentru că doar aici te poţi bucura în orice clipă de ospitalitatea proverbială a poporului român. De pildă, în trafic toată lumea vrea să-ţi cunoască mama şi să-ţi iubească copiii, morţii şi sfinţii;
    9) Pentru că suntem singurul neam la care „hoțule” este o vorbă de
    alint;
    10) Pentru că doar aici putem vorbi urât de unguri, bulgari, evrei, olteni, moldoveni, ardeleni… și să fim considerați haioși în același timp;
    11) Pentru că avem cea mai bună shaorma, chiar dacă arabii sint
    minoritari;
    12) Pentru că aici cineva se poate numi Simona Sensual, fără să fie neapărat actriţă porno;
    13) Pentru ca avem mai multe Silicon Valley, dar nu între două dealuri din California , ci intre doua țâțe din Dorobanți;
    14) Pentru că aici poți să devii șofer, fără să dai vreun examen;
    15) Pentru că numai în România se poate organiza campionatul mondial de 3000 km slalom printre obstacole (căruțe, gropi, câini morți de foame, bețivi morți de beți);
    16) Pentru că pe meleagurile românești zăpada este considerată sfântă, numai pentru că a picat din cer… Odată aşezată pe şosea, o lună de zile nu o mai atinge nimeni;
    17) Pentru că în România se iau pauze înainte de a incepe munca;
    18) Pentru că românii sunt foarte atașați de noțiunea de politețe. Atât de atașați, încât, de pildă, le este foarte greu să dea de la ei un simplu „bună ziua”;
    19) Pentru că doar aici parfumul se cumpară dupa nume, nu după miros;
    20) Pentru că atunci cind toate locurile din iad vor fi ocupate, România va deveni destinația de rezervă. Cei care rămân aici vor fi scutiți de cheltuielile de transport.

    ––––––––––––––––-
    No more coliva
    Am citit un zvon cum ca UE ne va „obliga” sa ne ingropam si noi ca ei. Si ca restul lumii. Ce frumos ar fi. Desi articolul si comentariile erau pe un ton foarte indignat.

    Care ar fi diferentele:

    Inmormantare UE:

    1. A crapat nea Gica.
    2. Constatam asta.
    3. Aducem si un medic / scoatem certificat prin care constatam asta si pe hartie
    4. Sunam firma servicii funerare. comandam una bucata sicriu
    5. Il ducem pe nea Gica la capela.
    6. Anuntam pe cei apropiati ca a crapat nea Gica. Le zicem adresa capelei.
    7. Ne adunam la capela, schimbam o vorba despre nea Gica.
    8. In cursul aceleiasi zi, pompele funebre vin, il ridica pe nea Gica si il ingroapa / incinereaza / impaiaza / criogenizeaza / ce-o fi, in functie de preferinte.
    9. Odata ingropat, Gica acolo ramane. Daca doresc, vizitatorii sunt bineveniti cu o floricica sau fara

    Inmormantare romaneasca.
    1. A crapat nea Gica
    2. Constatam asta. Inainte de a suna medic sau de a scoate certificat sunam pe toti care il stiu sau nu pe Gica si anuntam asta
    3. Revenim cu certificatul si ne facem loc prin marea de oameni care au venit sa il vada pe Gica mort si sa bea gratis o tuiculita. Intre timp Gica e tinut pe masa trei zile. Asa mort, da.
    4. Aducem 3 femei sa il spele si 2 barbati sa il barbiereasca – ritual antecrestin, apropo –
    5. Sunam popa. Ne rugam de popa sa vina de parca ar fi ceva nemaintalnit si nemaipomenit de nou in cariera lui si ne imprumutam de bani, ca daca nu e multumit ni-l lasa pe nea Gica pe masa si se cara. De parca nu tot din banii nostri ar fi platit, pastele ma-sii azi si maine de curva cu patrafir.
    6. Pe langa oamenii care se foiesc prin casa, ne vor mai intampina pe drum inca pe atatia, ca sa nu mai vorbim de cei care vor veni direct la cimitir.
    7. Pregatim echipamentul lui nea Gica, compus majoritatea din elemente tot antecrestine. Bani pe ochi, colac in mana, prescura pe piept – sau invers? – costumul sau cel mai bun care i-a ramas cam mic / mare si niste pantofi cu talpa de carton ca e pielea scumpa si si-asa e mort.
    8. Convoiul: Unul cu un brad / pom / schela cu fructe agatate in el (tot pagan e si asta). Unul cu o cruce. Toti cu lumanari. Altii cu steaguri si prosoape.Inca minim 2 cu sfesnice. Nu uita coliva. Inca minim doi cu coroane. Inca vreo doi care sa duca „darurile” – obiecte de uz personal, bucati de material textil, batiste, mobila, o gaina vie uneori, care se trece peste groapa, etc
    9. Fanfara. Tigani mai mult sau mai putin treji, care sa chiorlaie din instrumentele lor cantece de mare factura spirituala, cum ar fi „Pe langa Plopii fara Sot”, „Drumurile noastre Toate”, „Treceau batalioane romane Carpatii”, „Dunarea albastra ” (n-aveti idee cum suna asta la TROMBON)
    10. Bocitoare. intre 3 si 5 babe bete si senile care sa il calareasca pe nea Gica si sa zbiere de parca li se scot ovarele . De multe ori nu au absolut nici o treaba cu raposatul si il vor boci pe un nume generic, d.ex. „Vasile”
    11. Ii cinstim bine pe toti, de la popa la tigani, ca doar n-au venit sa il ingroape pe unul, au venit sa crape in ei si sa bea. Firesc. Pornim cortegiul.
    12. La fiecare rascruce – intersectie – vom opri tambalaul (tigani, bocitoare, alamuri, zbierete, cersetori, bomboane, claxoane) si preotul va citi o extenie. Intre extenii, cine stie canta din toti plamanii „Sfinte Dumnezeule” in varianta funebra. Pentru ca exista si varianta vesela. Care nu se canta. Totusi, avand in vedere lipsa de voce a celor din cortegiu si betia generala, puteti sa cantati si Macarena ca nu se simte.
    13. Ajungem la biserica. Ne dam foc cu lumanari, umplem tot de ceara, urlam TARE sa stie LUMEA ca noi SUFERIM pentru ca A MURIT GICA, BAAAAAAAA!!! In timpul slujbei, cream confuzie si razboi, aruncand cu bani si bomboane catre liota de cersetori. Punem si „vamile” pe jos, obicei – cum altfel? – antecrestin si ala. Potrivim vata in nas lui Gica, nu de alta dar de atata jale si lumanari si tamaie a inceput saa se cam lichefieze.
    14. La cimitir. Se sapa groapa, se urla, se trece gaina, se desface pomul, se impart prosoape, restul de daruri (teoretic oamenilor saraci, practic tot intre neamuri, pe principiul nimic nu se pierde, doar se imprumuta), se bea, se stropeste cu vin mormantul, continua slujba.
    15. Dupa cimitir. Se merge la casa lui Gica unde se bea, se bea, se bea, se mananca cel putin 3 feluri de mancare, se ia si la pachet ca doar e pomana, se vorbeste despre politica, vreme, rapita, Geoana, alegeri, inflatie, chirii, varice, butoaie, vinul de anul asta, hemoroizi, nunti, botezuri, Mutu, Steaua, femeia vecinului, orice numai Gica nu.
    16. Dupa ce l-ai ingropat, reiei paranghelia la 3, 9, 40 de zile, 1 an, 2, 3, etc totul culminand cu 7 ani cand il dezgropi pe Gica sau ma rog ce a ramas din el, il stropesti cu vin si-l bagi la loc. Pe langa asta mai ai si vreo 400 de sarbatori de pomenirer a mortilor.

    • lili3d spune:

      Mi-a plăcut partea cu Mall-ul!

    • marylena spune:

      uite si o alta versiune
      Scrisoare de instiintare

      Sotia mea insista intotdeauna sa o insotesc la shopping. Ei ii place sa cotrobaie articol cu articol, pe cand eu ma plictisesc repede.
      Atunci îi spun că mă duc un minut la raionul de electronice (total inutil în opinia ei) și, eventual, ne întîlnim la casă sau în parcare.
      Însă ieri am primit acasa următoarea scrisoare de la Carrefour:

      „Dragă doamnă Ionescu,

      În ultimele șase luni soțul dvs. a produs pertubări grave în activitatea magazinului nostru. Nu mai putem tolera comportamentul său și ne vedem nevoiți să interzicem accesul amîndurora in magazinele Carrefour.
      Nemulțumirile noastre împotriva soțului dvs., dl. Ionescu, sunt enumerate mai jos și sunt susținute de înregistrările de pe camerele noastre video:

      1.
      15 februarie:
      A luat de pe raft 24 de cutii de prezervative și le-a pus aleatoriu în coșurile de cumpărături ale altor clienți, profitînd de neatenția acestora.

      2.
      23 februarie
      A pus să sune toate ceasurile deșteptătoare din raionul ‘Articole pentru casă’ la intervale de cinci minute.

      3.
      6 martie
      A făcut pe podea o dîră de sos de tomate pînă în fața ușii de la toaleta femeilor.

      4.
      11 martie
      I-a spus unei casiere, pe un ton oficial: ‘Cod galben în raionul legume. Du-te imediat acolo’. Asta a determinat-o pe angajata noastră să-și părăsească postul desemnat și, prin urmare, să primească o mustrare scrisă din parte supervizorului său, ceea ce a condus la o grevă organizată de sindicat ce a costat managamentul companiei timp și bani.

      5.
      25 martie
      A blocat o oră biroul de rate, solicitînd deschiderea unui contract pentru o pungă de M&M.

      6.
      2 aprilie
      A mutat semnul ‘Atenție! Podea udă!’ într-o zonă mochetată.

      7.
      12 aprilie
      A montat un cort în raionul ‘Camping’ și a invitat copiii celorlalți cumpărători să-și aducă perne și pături de la raionul ‘Așternuturi’ ca să petreacă weekendul împreună, ofertă la care au răspuns pozitiv 22 de copii.

      8.
      26 aprilie
      Cînd un angajat l-a întrebat dacă poate să îl ajute a început să plîngă și să țipe ‘Oare de ce nu pot oamenii să mă lase pur și simplu în pace?’, determinînd mai mulți cumpărători să sune imediat la 112 și sosirea a trei ambulanțe.

      9.
      2 iunie
      A privit direct în obiectivul unei camere de luat vederi și a folosit-o drept oglindă în timp ce-și scobea nasul.

      10.
      16 iunie
      În timp ce cerceta o pușcă de vînătoare în raionul ‘Arme’ l-a întrebat pe vînzător unde poate găsi antidepresive.

      11.
      24 iunie
      S-a deplasat prin magazin furișîndu-se pe după rafturi, în timp ce fredona suficient de tare încît să fie auzit tema din ‘Mission Impossible’.

      12.
      30 iunie
      S-a ascuns printre hainele de pe un stander și, cînd alți cumpărători apăreau să vadă marfa, le striga ‘BAU!’

      13.
      6 august
      A desfăcut toate cutiile de carioca și creioane colorate din raionul de papetărie, probînd toate culorile albastre și rupîndu-le vîrfurile, sub pretextul că nici una nu are nuanța perioadei albastre traversată de d-lui.

      14.
      19 august
      Cînd s-a făcut un anunț la stația de amplificare a magazinului, s-a chircit pe podea în poziție fetală urlînd ‘O, nu! Aud din nou acele voci!’

      Și, pe 20 august, ultimul comportament inacceptabil, care ne-a determinat să vă interzicem accesul în Carrefour prin această scrisoare: a intrat într-o cabină de probă și, după un timp, a strigat foarte tare ‘Hei! Nu este hîrtie igienică în cabina asta!’, provocînd leșinul angajatei noastre de pe raion.

      Cu stimă,
      X
      Manager Carrefour

      Carrefour – pentru o viață mai bună

    • marylena spune:

      ai dreptate, daca as fi citit asta atunci cind au murit parintii mei…….
      dar viata merge inainte si aici si acolo….

  12. marylena spune:

    Din ciclul „realitatea bate filmul la poponetz”

    Caz medical la Floreasca : niste tipi au facut un chef intr-o casa undeva pe Primaverii (o casa din aia veche, cu scara interioara rotunda). La ora 11 noaptea au ramas fara bere si au zis ca pleaca sa cumpere. Dar erau putin turtiti si s-au hotarat sa coboare cele 4 etaje cu SCHIURILE; s-au echipat si au coborat.

    La etajul 2 era o baba de 84 ani care ducea gunoiul. Astia au dat peste ea si naspa, accident, vine salvarea, o duc la Floreasca cu fractura de bazin.

    Se trezesc astia din betie, si merg la Floreasca sa vada despre ce este vorba. La spital baba nu mai era. Astia, cica, au inghetat ca a murit, si se duc la medicul de garda sa vada ce este. De acolo afla ca baba era transferata la spitalul 9 pentru consult, pentru ca toata noaptea baba insistase ca o lovise un SCHIOR pe casa scarii!!

  13. marylena spune:

    Un tinar preot trebuia sa tina prima lui slujba, drept pentru care era extrem de emotionat, chiar simtea panica. Atunci, superiorul lui, Episcopul, vazindu-l atit de stresat, l-a sfatuit ca inainte sa se urce in amvon pentru predica, sa puna un paharel de vodca in paharul cu apa, ca sa se relaxeze si sa aiba cu…raj. Preotului i-a mers nemaipomenit in prima lui slujba, dar cind a ajuns acasa a gasit pe masa o mica scrisoare din partea Episcopului in care zicea:

    “Draga Parinte, Fiule

    Ma bucur foarte mult ca ti-a mers atit de bine in prima ta slujba si ca ai tinut cont de sfatul pe care ti l-am dat, dar trebuie sa-ti fac anumite observatii:
    1. Din acel pahar cu apa trebuie sa iei mici sorbituri nu sa-l dai pe gat dintr-o data.
    2. In acel pahar cu apa nu se pune nici gheata, nici felii de lamaie. In plus, eu ti-am spus sa pui putina vodca in paharul cu apa, nu invers…
    3. Nu se foloseste Biblia ca suport pentru pahar.
    4. Nu poti sa te stergi la gura cu sutana.
    5. Poruncile lui Dumnezeu sint 10 nu 12.
    6. Iar apostolii sint 12 nu 10.
    7. Cind vorbesti despre cruce nu poti sa spui ca e acel T mare de deasupra altarului.
    8. Cind vorbesti despre Isus si apostoli, nu poti spune ca e “Fiul si banda lui”.
    9. David l-a invins pe Goliat cu o prastie si o piatra, nu poti sa spui ca “i-a zburat curul cu dinamita”…
    10. Cind vorbesti despre Iuda, nu poti sa-l numesti “bulangiu”.
    11. Tatal, Fiul si Sfintul Duh nu sint Batrinul, Juniorul si Stafia…
    12. Nu e frumos sa-l numesti pe Papa “Nasul”.
    13. Faraonul i-a trimis pe evrei in pribegie, nu in p…a ma-sii.
    14. Eva i-a dat lui Adam un mar, nu i-a cedat…
    16. Magdalena a fost o pacatoasa nu o curva.
    17. Initiativa de a invita publicul sa aplaude a fost buna, dar a fost exagerat sa-l inviti sa danseze Macarena, sa faca trenuletul si sa o inviti pe Sora Daniela sa faca striptease.
    18. Apa sfinta se foloseste pentru a binecuvinta, nu pt. a-ti racori ceafa.
    19. “Casuta” aia este confesionalul, nu toaleta
    20. Pasticul se distribuie crestinilor fara Nutella.
    21. Cel de pe cruce era Iisus Cristos si nu Che Guevarra
    22. Pacatosii, cind mor, se duc in Infern, nu in aia ma-sii.
    23. Vezi sa ai mereu chilotii pe tine si, cind e cald, evita sa-ti faci aer cu sutana.
    24. Iti amintesc ca slujba trebuie sa dureze circa 1 ora si nu doua reprize de 45 de minute fiecare, iar cel care era asezat linga tine si pe care l-ai numit “travestit cu fusta rosie” eram eu….

  14. marylena spune:

    si cea mai tare, NU ESTE BANC

    este de pe un forum, scris de cineva

    „Si aceste „studii” sunt platite cu bani grei „europeni” si vor servi la ceva teorii si „directive” europene!!!!

    Trebuie sa fii „specialist” englez ca sa fii asa de tampit ?!!

    95% dintre români înteleg spontan limba moldoveneasca
    Un studiu demarat de comitetul pe probleme de lingvism al Uniunii Europene a relevat, în mod absolut surprinzator, ca 95.26% dintre români înteleg spontan limba oficiala a Republicii Moldova, respectiv, limba moldoveneasca. Fenomenul este cu atât mai teribil cu cât limba în cauza este, dupa cum probabil se cunoaste, una dintre cele mai noi limbi indo-europene, aparuta pe planeta de abia doua decenii, mai exact, în anul 1989.Uluiti, cercetatorii britanici afirma ca singura explicatie plauzibila este ca românii sunt înzestrati genetic cu inteligenta deosebita, talent în comunicare si o profunda înclinatie spre limbi straine. Un argument invocat în sprijinul acestei teorii este si acela ca procentul de 4.74% din populatie care nu manifesta o asemenea întelegere spontana este reprezentat de minoritati nationale, în special, ungare, care de asemenea, nu înteleg nici limba româna. Studiul a fost demarat de autoritatile europene în încercarea de a cuantifica necesarul de traducatori autorizati din limba româna în limba moldoveneasca.

    In cazul in care v-a trecut prin cap…nu, nu-i banc ……”

  15. marylena spune:

    Am pus toate glumele astea, pentru ca sunt putin mai amarita. Am un catel care nu se simte prea bine si stau cu el in brate. Macar asa ma mai inveselesc

    • lili3d spune:

      O să-și revină… 🙂

      • marylena spune:

        Stiu, dar cateva zile o trag. Din prostie ca altfel nu pot zice i-am dat a manince putin morcov, ca de, e uita la tine cu niste ochi….. Si acum a facut aciditate la stomac….Este si mica, are 2 kg, si nici foarte tanara, are 9 ani
        Trece, dar pana atunci nu sunt buna de nimic

      • marylena spune:

        nu, ii dau dicarbocalm si enteroguard ( un gfel de furazolidon) si binentele mancarea ei care e de dieta, tocmai gastro. Dar din cind in cind o apuca frisoanele si tremura de frig. Azi nu a mai varsat . Dar trebuie sa o tin la caldura. Ii scade temperatura cind nu se simte bine. Asa e la caini. Trebuie tinuti la caldura.

      • lili3d spune:

        Cățelul meu e călit. Nu are probleme de genul acesta. Dar nici nu mi-a cerut vreodată morcov!
        Mâine va fi sigur mai bine! Știu cum e când îl vezi suferind…

  16. marylena spune:

    cind era mica a racit si tebuia sa-i pun rinofug in nas. Cate o picatura in fiecare nara. Avea naul atit de mic ( avea 600 gr) , si se agita, si cred ca i-am pu mai mult. A facut intoxicatie si de atunci stiu ca trebuie tinuti la caldura. O pusesem intr-un cos intre doua sticle de apa calda si cu o paturica peste ea. Era in august. A tecut aproape 6 ore pina a miscat. Era aproape moarta. Cu toate injectiile pe cera le-a facut medicul daca nu era tinuta la caldura, murea.

  17. marylena spune:

    bravo lui, a mea ar manca si scaieti. Cred ca daca ar veni foametea este deajuns sa te tii dupa ea., ca igur gaseste ceva. Din cauza asta am avut tot felul de probleme. O data la un an doi mai uit si ii dau cate o bucatica doua si dupa 2 – 3 zile de bucatele sa te tii…. Stiu ca unt vinovata.

  18. marylena spune:

    are, ID de la hils dar….. altceva NU ARE VOIE

  19. ggk spune:

    Gaza, o rană deschisă
    După ce statul Israel a ucis un lider al Hamas continuă bombardamentele într-un oraș suprapopulat fără nici o justificare. Nu acesta este modul în care se rezolvă un conflict, ucigând copii și civili fără apărare.
    http://r-evolutia.blogspot.ro/2012/11/gaza-o-rana-deschisa.html

  20. ggk spune:

    Adolescenti evrei din Israel : ” Noi am refuzat sa ne inrolam in Zahal ( armata israeliana )…drept urmare vom merge la inchisoare. Palestinienii sunt batuti, oprimati, si noi nu putem lua parte la asa ceva “.

  21. marylena spune:

    „Nu ne vindem ţara, o dăm gratis…! Prin complicităţi şi trădări, am ajuns să dăm judeţe întregi urmaşilor grofilor

    Spuneaţi că la această oră noi suntem în situaţia în care din teritoriul României se revendică de către urmaşii grofilor 230.000 de hectare din judeţele Mureş şi Harghita?

    După datele pe care le am de la prefecturi, sunt în jur de 200.000-230.000 ha de pădure care se revendică din judeţele Mureş şi Harghita. Asta fără să cuprindem Haţegul, Sălajul, Munţii Apuseni, Bihorul, unde sunt revendicate de asemenea zeci de mii de hectare.

    Cât valorează toată această poveste?
    Dacă luăm în calcul şi restituirile averilor bisericeşti, în jur de 60 de miliarde de euro… După anul 1990, în materia proprietăţii, s-au dat o serie de legi referitoare la restituire, la refacerea proprietăţilor de dinainte de 1990, în baza unor măsuri abuzive ale diferitelor entităţi ale statului român de atunci. În principiu, măsura trebuia să fie luată, dar ea trebuia corelată cu realitatea, trebuia să aibă la bază nişte documentări, nişte fundamente ale unor cercetări privind proprietăţile, pentru că noi riscăm să ne întoarcem la anul 1700 cu proprietăţile din Transilvania.

    Practic, epoca feudală din Transilvania revine acum pur şi simplu în anul 2012, prin lipsa de reacţie a statului român…

    Prin legislaţia statului român, prin reacţiile de autoritate ale prefecturilor, ale consiliilor judeţene… Spre exemplu, am fost recent la Sf. Gheorghe şi am aflat că s-au dat circa 20.000 de hectare de păduri fie de către Prefectură, fie de către instanţele de judecată, prin inconştienţa unor judecători, a unor oameni cu drept de decizie în această ţară.

    Ce s-ar putea face în acest sens, pentru că situaţia este deosebit de gravă aşa cum o prezentaţi dumneavoastră?

    Problema este cu adevărat foarte gravă şi ceea ce s-ar putea întreprinde ar fi o măsură legislativă care să împiedice producerea acestor fapte, a acestui fenomen, a procedurilor de revendicare şi de refacere a fostelor proprietăţi istorice, proceduri cărora statul român nu le poate face faţă.

    Mai exact… ?

    Mai exact, autorităţile statului român fie nu realizează, fie sunt inconştiente, fie sunt parte la aceste complicităţi, fie miza o constituie sume foarte mari de bani. Prefectul judeţului Mureş a fost căutat să fie mituit. Conducători din ocoalele silvice, inclusiv de la noi, au trecut de partea cealaltă, cu documente cu tot, unele falsificate, beneficiind de tot felul de avantaje, iar statul român nu are nicio reacţie. De exemplu, există o societate de avocatură din Cluj angajată de Regia Naţională a Pădurilor ca să o apere, iar această societate a trecut de partea cealaltă, pentru procente din suprafaţa pădurilor care se retrocedează. Sunt retrocedări la comandă, se retrocedează parcele întregi…

    Din câte cunosc, după Marea Unire, grofii din Transilvania au primit despăgubiri pentru teritoriile încorporate României…

    Am în faţă documente, cum este şi acest Tablou al Moşiilor din 1934, care sunt documente foarte clare, sunt listele trecute şi sumele imense primite…

    Adică le-am dat o dată banii şi le mai returnăm şi proprietăţile?

    Noi le-am dat banii! Sunt cercetători care afirmă că România a dat în jur de 100 tone de aur despăgubiri pentru asta. Sunt două lucruri de precizat. Că România a vrut să tranşeze această problemă datorită entuziasmului general creat, că a devenit o ţară atât de mare şi că România, în acea perioadă, era foarte bogată, avea rezerve extraordinare. Esenţial este Acordul de la Paris din 28 aprilie 1930, care creează Fondul Agrar, România dând acolo banii pentru despăgubiri. România, în acel moment, nu mai era datoare, era dator acel fond agrar care era considerat fond de garanţie, atât pentru noi, în calitate de stat care am preluat aceste proprietăţi, cât şi pentru ei, creditorii acestei sume, în calitate de persoane care au fost expropriate.

    Dumneavoastră sunteţi avocat din partea cui?

    Am apărat de exemplu prefectura judeţului Mureş, am apărat comisii locale, comunale şi persoane care au avut asemenea proprietăţi, bineînţeles mai mici, cei care au fost beneficiarii unui hectar sau două de pădure ca urmare a reformei agrare. Din punctul de vedere al evidenţelor, cartea funciară este un document foarte important, riguros şi serios, dar ea a dispărut, şi atunci inginerii şi topografii fie au refuzat să lucreze cu statul român – vorbim de anii ’20 -, fie au plecat şi ei cu grofii, ducându-se unde erau plătiţi. S-a lăsat problema aceasta în aer…

    În 1940, când a fost ocupată Transilvania, a venit Horthy cu două ordonanţe guvernamentale care au anulat reforma agrară şi a reînscris proprietăţile pe numele foştilor proprietari. Această reînscriere se descoperă abia acum, şi statul român nu are reacţie nici în 1944, în octombrie, când se eliberează teritoriul Transilvaniei, nu are reacţie nici Regele atunci când ia măsuri de redresare a problemelor din Transilvania, nu are nici guvernul muncitoresc al lui Dej, nici al lui Ceauşescu, aşa cum nu au nici cei de astăzi. Noi, astăzi, suntem în faţa efectelor ordonanţelor guvernului horthyst, care era de orientare fascistă, şi îl avea de exemplu pe Banffy ministru. Banffy de la Sălaj, cel care a venit în septembrie 1940 cu armata ungară şi care a omorât la Trăsnea 263 de persoane, revendică proprietăţile respective prin urmaşii lui.

    Eu am adus documentele. Guvernul României trebuie să meargă la Paris să recupereze acele 163 de volume de documente care păstrează toate arbitrajele pe care le-a avut România şi sumele pe care le-a plătit, apoi de la Fondul Agrar, să recupereze toate documentele care există…

    Cineva trebuie să plătească pentru trădare şi complicitate…

    Toate guvernele din România au trădat şi au furat. Ar trebui să mai facă ceva şi pentru ţara asta, pentru ce a mai rămas din ea, pentru că trebuie să vă precizez câteva lucruri: în lipsa cărţilor funciare, ei vin, aduc cărţi funciare de la Viena, din Ungaria, în limba germană, maghiară, le duc la tribunal – de exemplu, e un proces acum, în 9 iulie, la Brăila, la care merg pentru 29.000 ha, unde documentele din dosar sunt cărţi funciare în limba maghiară -, iar eu trebuie să contradovedesc. În arhivele statului român, ale fondului Ministerului Finanţelor, la fondul Cluj, se găsesc foarte multe documente, inclusiv procese-verbale, liste, adrese, care sunt ignorate de autorităţile române. Există dirijări din exterior, complicităţi mari, trădări…

    Nu ne vindem ţara, o dăm gratis…!

    Eu îmi asum cele spuse… Este esenţial că în 1921 s-a făcut reforma agrară, este esenţial că marile proprietăţi au fost preluate de statul român ca urmare a optanţilor unguri şi a reformei agrare, că noi nu am evidenţiat în forme scriptice, în cărţi funciare evidenţele. Eu vin şi mă apăr cu ce este scris în cartea funciară, unde amărâţii nu şi-au înscris proprietăţile. S-au bucurat atunci, le-au exploatat câţiva ani, până în 1947, când au venit Amenajamentele Silvice, care au descurajat acest lucru, deoarece pădurea a fost luată de stat. Statul român trebuie să dea legi care să îndrepte aceste lucruri, eu am doar nişte idei, eu nu fac parte din nici o structură de autoritate, eu sunt doar avocat şi cercetător şi rămân uluit că noi trebuie să mai căutăm încă o dată un Horea care să se răzvrătească împotriva a ceea ce face statul român. Acest lucru este foarte grav!

    Marcel Bărbătei

  22. marylena spune:

    „Dacă toţi am muri după ce am consuma mâncare de la fast-food, mesajul ar fi clar şi răspicat: NU INGERA! Dar acesta este unul dintre lucrurile pe care probabil trebuie să îl învăţăm pe o cale mai grea.

    Cum îţi afectează mâncarea nesănătoasă ADN-ul?

    În zilele noastre mulţi oameni se luptă cu lungi perioade de boală, având imunitate scăzută, toxicitate ridicată şi o serie de dezechilibre metabolice. De regulă părăsesc această lume într-un spital, după o lungă dependenţă de pastile şi de doctori.

    Pe de altă parte, în triburile aborigene, cei bătrâni plecau din comunitate şi se duceau să moară singuri în pustietate, atunci când simţeau că le-a venit timpul. Pur şi simplu, pe picioarele lor. Decent. Cu mândrie. Simplu. În pace. În perfectă armonie cu Natura.

    Majoritatea oamenilor moderni, civilizaţi, refuză să facă şi să recunoască orice conexiune între mâncarea pe care o consumă, stilul de viaţă şi sănătatea lor. Şi pot face asta pentru că efectele sunt deopotrivă cumulative şi de cele mai multe ori amânate, relatează Setyoufreenews.com.

    Atunci când reţii suficiente toxine pentru a genera cancerul în corpul tău, primul gând care îţi vine în minte este “Trebuie să îl opresc”, nu “Mâncarea pe care am consumat-o şi stilul de viaţă pe care l-am avut nu era în regulă, trebuie să le schimb şi să-mi vindec corpul şi mintea”.
    După cum se observă, ne concentrăm pe cum să “omorâm” ceva extern, o boală care ne-a căzut pe cap fără nici un motiv, din neant (aşa cum ne îndeamnă medicina convenţională să credem) şi nu pe cauzele interne care au generat-o, adică propriile acţiuni şi alegeri.

    Această mentalitate ne permite să găsim uşor scuze care ne validează modul în care mâncăm, fără nici o privire asupra efectului masiv pe care industria de fast-food o are asupra rasei umane.

    Şi mâncarea procesată, toxică, poate veni sub mai multe forme de la eclere la pachet, la cerealele din cutii de carton, carne de pui care au fost crescuţi cu hormoni, lactate pasteurizate convenţional, alimente modificate genetic, dulciuri şi chiar legume şi fructe, injectate cu tot felul de substanţe chimice.

    Unii dintre noi s-au trezit şi au făcut conexiunile. Ei văd şi înţeleg acum că eşti ceea ce mănânci. Dar v-aţi întrebat vreodată, cât de rea este de fapt mâncarea nesănătosă? Ca să fie cât mai simplu: ajunge în ADN-ul tău!

    Iată câteva fapte demonstrate ştiinţific:

    1. Legătura dintre mâncare şi genele alterate la oameni

    Ceea ce mâncăm şi factorii la care suntem expuşi în mediul în care trăim afectează în mod direct ADN-ul nostru. Factorii epigenetici (în afara controlului genelor) sunt direct şi indirect influenţaţi de prezenţa sau absenţa nutrienţilor-cheie în dietă, la fel ca şi de toxine, chimicale, agenţi patogeni şi alţi factori de mediu.
    Materialul genetic al mamei transmis copilului ei este compus din elemente foarte complexe, dar în final totul se rezumă la a răspunde la aceste întrebări simple: Ce a mâncat mama? Ce stil de viaţă avea? Ce probleme de sănătate avea?

    Catherine Shanahan, specialist în nutriţie, vorbeşte în cartea sa “Deep Nutrition” despre modul în care genele sunt afectate de alimentele pe care le consumăm:

    “Cercetările epigenetice studiază modul în care genele noastre reacţionează la comportamentul nostru şi au descoperit că aproape tot ce mâncăm, gândim, respirăm sau facem, pătrunde picătură cu picătură în gene şi le afectează performanţa. Nu doar genele sunt afectate, ci şi fizicul este construit într-o anumită măsură de alimentele pe care părinţi şi bunicii noştri le-am consumat sau nu, acum câteva generaţii”.

    În 2005 oamenii de ştiinţă din Spania au arătat de ce gemenii cu ADN identic au dezvoltat probleme medicale complet diferite. Şi asta contrazice credinţa medicinei convenţionale potrivit căreia oamenii sunt sănătoşi doar datorită norocului şi a şansei genetice.

    Studiul a arătat că “dacă unul dintre gemeni fumează, bea şi consumă mâncare nesănătoasă, în vreme ce celălalt are grijă de corpul lui, cele două seturi de ADN primesc lecţii chimice diferite, unul o educaţie echilibrată, iar celălalt merge la şcoală pe străzile murdare ale haosului chimic”.

    Aşa că genele iau decizii foarte inteligente, ghidate în parte de informaţia chimică care se găseşte în mâncarea pe care o consumăm. Alimentee sunt primul element prin care interacţionăm cu mediul şi pot altera informaţia genetică de-a lungul unei generaţii de oameni.

    Cercetătorii au ajuns să înţeleagă că ADN-ul a fost programat la un moment dat în trecut de markerii epigenetici care pot declanşa sau opri anumite părţi din acesta ca răspuns la anumiţi nutrienţi.

    Dacă, de exemplu, nu există suficient calciu şi vitamina D în corp, genele rămân adormite şi mai puţine oase sunt construite în organism, până când respectivii nutrienţi sunt din nou disponibili. O genă uitată, adormită, poate fi repusă normal în funcţiune, în mediul potrivit.

    Literatura antropologică este bogată în dovezi şi descoperiri care fac legătura între moficarea scheletului în timp şi alegerile dietei. Feţe înguste, maxilare mici, dinţi strâmbi, buze subţiate, oase subţiri, trăsături aplatizate, toate pot fi observate în generaţiile moderne. Şi disproporţionalitatea slăbeşte abilitatea organismului de a funcţiona în mod corespunzător.

    2. Mutaţia genelor şi metilarea
    Se estimează că 49% din populaţia globală are un defect de metilare. Nu se poate detoxifia bine: “Grupările metilice sunt implicate mai mult decât alte molecule în funcţionarea sănătoasă a proceselor din organism, iar lipsa grupărilor meticile duce la boli cronice, degenerative, preocupări autoimune, sau procese hormonale.
    Impactul degradării celulare a crescut în ultimii zece ani. Mediul toxic produce stricăciuni în funcţionarea celulelor, chiar şi în elementele epigenetice.

    Radiaţiile ionizante (razele X şi mamografiile) şi neionizante (telefoanele mobile şi scanner-urile de la aeroport) distrug ADN-ul. Mâncarea modificată genetic produce pagube în ADN-ul copiilor datorită toxinelor pe care le conţine”, explică nutriţionsitul Catherine Shanahan în cartea sa.

    Cum s-au avariat grupările metilice?

    Nutriţia necorespunzătoare şi stresul, lipsa vitaminei B12 şi a acidului folic şi expunerea la toxine din mediu, toate afectează grupările le metilice. Un alt factor este şi procesul de îmbătrânire.

    De ce sunt donatorii metilici atât de importanţi?

    În organismele noastre se desfăşoară miliarde de procese de metilare în fiecare moment al vieţii. Grupările metilice se asigură că fiecare celulă îşi face treaba cum trebuie potrivit inteligenţei înnăscute a organismului.

    Acestea susţin rezistenţa organismul la îmbolnăvire, ajutând celulele cu nutrieţii de care au nevoie pentru a se vindeca singure. Toate procesele de vindecare naturală au loc în grupările metilice.

    Corpul foloseşte milioane de grupări metilice pentru a lupta cu stresul potrivit legilor naturii. Dacă dacă o persoană nu are suficienţi donatori metilici, atunci ea nu va mai fi capabilă să lupte împotriva stresului.

    În procesul de metilare, grupările metilice se ataşează cromozomilor şi dezactivează anumite secvenţe de gene, sau nu le exprimă. Asta implică dezactivarea proceselor de boală, a genelor virale şi a altor elemente dăunătoare care pot aparţine de factorii genetici ai unei persoane.

    Metilarea contribuie la transformarea moleculelor periculoase în unele pe care ficatul, vezica biliară şi rinichii le pot elimina.

    Luarea excesivă în greutate şi incapacitatea de a slăbi sunt problemele celulare, care implică inflamarea, membrana celulară, antioxidanţi şi metilare!

    Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante roluri ale procesului de metilare.

    3. Legătura dintre mâncare şi genele alterate la animale

    Strămoşii noştri îşi alegeau mâncarea în funcţie de doi factori esenţiali: un sol bun de provenienţă; plantele, legumele, fructele – să fie proaspăt culese, iar animelale sănătoase.Nu era cea mai puţin costisitoare, cea mai rapidă sau cea mai la îndemână metodă, pentru că acest mod de alimentaţie presupunea muncă. Dar acesta este motivul pentru care erau sănătoşi şi prosperi, rămânând apropiaţi de pământul lor.
    În prezent nu se mai procedează aşa. O concluzie surprinzătoare a fost trasă în ceea ce priveşte puii hrăniţi convenţional şi puii hrăniţi organic. Se pare că cei din urmă dezvoltă un proces diferit de exprimare a genelor faţă de cei hrăniţi în mod obişnuit.

    “Rezultatul este că genele responsabile pentru crearea colesterolului au un alt impact la puii hrăniţi organic şi aceştia nu au un nivel ridicat al colesterolului. Cercetătorii au fost surprinşi să descopere că simplele diferenţe de hrănire pot avea un asemenea rezultat. Un număr de 49 de gene a ajuns să fie reglementat diferit în grupul organic”, notează nutriţionsitul Catherine Shanahan în cartea sa.

    După cum se vede, este posibil să nu simţiţi efectele hranei nesănătoare astăzi sau mâine. S-au putea să fii chiar unul dintre cei norocoşi care au gene mai puternice, mai sănătoase şi se simt relativ bine o perioadă mai lungă de timp.

    Dar până la urmă asta nu înseamnă că generaţiile tale viitoare vor fi imune la explozia fast-food-urilor care ne-au cucerit viaţa. Vechea scuză cu “Bunica mea a trăit până la 90 de ani şi a fumat şi a băut toată viaţa, aşa că şi eu pot face le fel” nu se mai aplică. Pentru că ea deja a pasat mai departe materialul genetic prost determinat de stilul ei de viaţă, care acum nu se mai poate îmbunătăţi.

    Traducere şi editare: Cătălina Rusin”

  23. marylena spune:

    ” Pământurile României, pe mâna străinilor
    România nu mai are nicio şansă să scape de liberalizarea pieţei funciare în 2014, pentru a evita preluarea masivă de terenuri de către străini. Liberalizarea a fost una dintre condiţiile integrării în UE.

    Preţurile mici şi solurile fertile fac din România un adevărat „El Dorado” pentru marii investitori în agricultură sau imobiliare. Potrivit unei statistici prezentate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), străinii au 700.000 de hectare de teren agricol românesc, cu toate că – cel puţin oficial – aceştia nu au dreptul să le cumpere.

    „Cei mai activi cumpărători în România sunt din ţări precum Irak, Liban, Siria, Arabia Saudită şi Iran. Este periculos cum se valorifică acest teren, pentru că este posibil să se dirijeze spre export întreaga producţie”, avertiza, la sfârşitul anului trecut, Valeriu Tabără, pe atunci ministru al Agriculturii.

    Interdicţie doar pe hârtie

    Singura barieră pe care o au terenurile agricole româneşti în faţa marilor investitori străini este un moratoriu care îi împiedică pe aceştia să cumpere direct pământ. Teoretic, niciun cetăţean străin nu poate cumpăra teren agricol în România. Practic, este nevoie doar de o firmă înregistrată în România, care figurează ca persoană juridică şi care poate avea în posesie terenuri agricole.

    Această măsură s-a dovedit însă o piedică slabă în calea străinilor, care au ajuns să controleze astfel 7% din suprafaţa agricolă, România situându-se pe primul loc în Europa şi pe locul zece în lume după procentul de teren agricol deţinut de companii străine.

    România s-a obligat, prin Tratatul de aderare la UE, să liberalizeze din 2014 piaţa funciară. „Noi ne-am luat obligaţia ca, la 1 ianuarie 2014, să deschidem piaţa. Dar intenţia mea este de a obţine o prelungire a moratoriului, prin modificarea Tratatului de aderare”, a declarat Stelian Fuia, ministrul Agriculturii, amintind despre cazul Poloniei şi al Lituaniei, care au reuşit să obţină prelungirea interdicţiei. Investitorii străini care vor să cumpere terenuri agicole în Polonia o pot face doar cu avizul Ministerului de Interne de la Varşovia, iar autorităţile se pot opune achiziţiilor de peste 500 de hectare.

    Similar, Lituania a cerut Bruxelles-ului să prelungească, până la jumătatea lui 2014, restricţiile pentru achiziţiile de parcele agricole de către străini, motivând că fermierii lituanieni nu au bani să cumpere terenuri din cauza crizei.În cazul României, o reuşită va fi cu atât mai greu de obţinut cu cât ea presupune modificarea Tratatului de aderare la UE, ceea ce se poate realiza doar printr-un amplu şi anevoios proces de renegociere a termenilor documentului. Un astfel de proces s-ar putea deschide prin sesizarea Comisiei Europene de către partea română.

    Ce înseamnă renegocierea Tratatului

    „În funcţie de cât de buni negociatori am fi, procesul poate dura între trei şi şase luni”, a declarat, pentru „Adevărul”, Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE. Au mai existat cazuri în care state comunitare au obţinut renegocierea tratatelor de aderare, însă a fost vorba doar de situaţii excepţionale, subliniază specialistul. Iar credibilitatea României ar putea fi ştirbită de o astfel de solicitare, consideră Puşcaş. „Pe de-o parte, România a aderat la mai multă integrare, la un pas înainte prin semnarea Tratatului fiscal. Pe de altă parte, vrea prelungirea restricţiilor funciare. Zice una, face alta”, consideră profesorul universitar. „Pământul face parte dincapital, iar liberalizarea pieţei funciare înseamnă libera circulaţie a capitalului. Pentru alte domenii cerem investiţii străine, aici ne ferim de ele”, continuă el.

    Interesul străinilor pentru terenurile agricole româneşti nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare şi nu este nicidecum motivul care să justifice renegocierea Tratatului, consideră Vasile Puşcaş. „Eu nu am o teamă, aşa cum are ministrul Agriculturii sau oricine altcineva, de această «invazie» a străinilor. Slaba dezvoltare a condiţiilor de piaţă, un rezultat al guvernării din 2007 şi până în prezent, este cea care cauzează aceste diferenţe în ceea ce priveşte preţurile terenurilor agricole”, spune acesta.
    Cine ne cumpără terenurile

    Plecând de la statisticile MADR şi având în vedere un preţ mediu de 2.000 de euro pe hectar, observăm că străinii controlează terenuri agricole în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de euro în România. Cine sunt cei care sunt atraşi de solurile fertile şi mai ales de preţurile foarte mici ale terenurilor româneşti?
    Compania Ingleby, deţinută de familia daneză Raunsing, controlează în România 10.400 hectare de terenuri, concentrate în vestul ţării. Ingleby mai are terenuri agricole şi în Argentina, Statele Unite ale Americii, Uruguay, Noua Zeelandă şi Australia.

    Nemţii de la Agrarius au operaţiuni concentrate în special pe producţia de porumb, rapiţă, floarea-soarelui şi grâu. Compania a început să cumpere terenuri agricole în România încă din 2009. Astăzi, exploatează peste 3.000 de hectare de teren agricol, în special în Banat, unde solurile sunt deosebit de fertile şi ieftine în raport cu media europeană. Compania Germanagrar, specializată în imobiliare, are sediul la Hamburg şi controlează terenuri agricole în valoare de 500 de milioane de euro în Europa de Est.

    Compania italiană de asigurări Assicurazioni

    Generali deţine în România 4.300 de hectare de teren agricol şi alte 350 de hectare de viţă-de-vie. A intrat în posesia terenurilor în 2002, prin subsidiara Geneagricola. Acum, italienii intenţionează să-şi extindă operaţiunile. Banca olandeză de investiţii Rabobank este cea mai mare bancă din lume cu operaţiuni în sectorul agroalimentar, deţinând 15 ferme în România şi în Polonia.

    Portughezii de la Prio

    Foods au terenuri agricole în România, unde se concentrează pe cereale, Brazilia şi în Mozambic. Arabii din spatele fondului de investiţii Pharos Financial Group au anunţat în noiembrie 2009 că au trimis o echipă de experţi pentru a identifica 50.000 de hectare de teren agricol de vânzare în România.

    Autor: Elena Dumitru”

  24. marylena spune:

    DOCUMENTAR INTERZIS IN SUA
    Documentar TV despre manipularea politică în epoca „democratiei de masă”.
    Este creat de catre Adam Curtis prin intermediul BBC în 2004. are 3 parti

    NU E TRADUS

  25. marylena spune:

    ” COLESTEROLUL – CEA MAI MARE INSELACIUNE A SECOLULUI ?
    Colesterolul, o problema? Mijloacele media au introdus o adevarata anxietate generala: teama de colesterol. Oameni de o splendida sanatate telefoneaza la cabinet si cer, cu o voce tremuranda programare pentru “colesterol”. Buletinul de analize le adanceste angoasa, aducandu-i pe marginea disperarii. “Am doua sute. E grav, dom’ doctor ?”Raspundem: nu, nu este grav.
    Valoarea normala a colesterolului in Romania este 280 mg la 100 de ml de sange.
    Daca este asa, cum s-a ajuns totusi ca marea majoritate a laboratoarelor tiparesc buletine de analize pe care deja valori de 181 de mg % sunt trecute ca anormal de mari ?
    Ei bine, aici este o alta poveste. Una discret rusinoasa pentru tagma noastra medicala, dar care totusi trebuie spusa.
    Secretul este ca scaderea valorii normale a colesterolului in sange a urmat o curba paralela si cu putin ulterioara descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scadea colesterolul.
    Astfel, in anii ‘80, singurul medicament cu aceasta proprietate principala era acidul nicotinic.

    Acesta era foarte ieftin si, dealtfel, avea reactii adverse importante, care il faceau de utilitate atat de restransa, incat era departe de a trezi interesul firmelor de medicamente.
    De aceea, cei care vor deschide orice carte de medicina anterioara anului 1980, vor citi acolo valoarea normala a colesterolului, care este de 280 mg %, asa cum am spus. Intervalul 260-280 mg % impunea atentie si regim, dar nu tratament medicamentos.
    Odata cu descoperirea unor medicamente mai specifice, care scad colesterolul in mod mai eficient, mai scumpe si aflate sub patent, interesul firmelor de medicamente pentru aceasta clasa a crescut enorm.
    Cum numarul pacientilor cu hipercolesterolemie reala era mic, specialistii in marketing au facut diferite socoteli, din care a reiesit ca, daca valoarea normala ar cobori de la 280 la 260 si medicilor li s-ar induce ideea ca este neaparat nevoie de tratament medicamentos cronic peste aceasta valoare, firmele producatoare ar avea numai de castigat.
    Cum, cel putin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de firmele de medicamente, ci de medici in baza unor studii, au inceput a se intruni “varfurile cercetarii medicale”, mai intai in congrese o data la doi ani prin capitale europene, mai nou in congrese anuale prin locatii mult mai exotice.
    La astfel de “intruniri stiintifice mondiale”, de regula insotite de un bogat program cultural-artistic (de la degustari de licori la safari) exista deja obiceiul ca medicii participanti sa prezinte lucrari “stiintifice”, in care se pretinde, folosindu-se cu multa maiestrie posibilitatile largi ale statisticii, ca valorile normale sunt mai mici decat se credea, ca exista riscuri serioase pentru sanatate la valori care ar fi fost O.K. inainte de congres, ca aceste date noi ridica serioase probleme de sanatate publica etc.
    Sa mai observam ca ceea ce este valabil pentru colesterol este valabil si pentru valoarea normala a tensiunii arteriale si (in masura ceva mai mica) pentru glicemie.
    Extrapoland, putem prevedea inca de pe acum ca, daca maine va aparea un medicament care sa modifice grupa sangvina, poimaine o mare parte dintre cititorii acestei pagini vor afla ca sufera de o grupa sangvina de-a dreptul toxica.
    Tratamentul hipercolesterolemiei
    Daca valoarea colesterolului este pana la 260 mg %, nu este necesar nici un tratament, asa cum am spus mai sus, deoarece nu putem vorbi de hipercolesterolemie in aceasta situatie.
    Daca valoarea colesterolului este intre 260 si 279 mg %, este recomandabila tinerea unui regim cu evitarea excesului de colesterol, impreuna cu repetarea determinarii colesterolului si a fractiilor sale (raportul HDL versus LDL, daca nu a fost facut)
    Daca valoarea colesterolului este intre 280 si 299 mg % este necesar un regim hipocolesterolemiant, cu evitarea smantanei, untului, laptelui gras, carnii grase si cu limitarea numarului de galbenusuri la 4 pe saptamana (albusurile nu contin colesterol). \
    Se recomanda un regim bogat in peste (minimum 2 kg pe saptamana) si folosirea cu generozitate a cimbrului si usturoiului.
    Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupa primul loc in aceasta privinta.
    Din 6 in 6 luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozandu-se atat colesterolul total, cat si fractiile lui.
    Daca valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament medicamentos.
    De regula cu Vasilip o tableta de 10 mg pe zi imediat inainte de masa principala, sau o alta schema in functie de datele culese la consultul medical.
    Reevaluare dupa 3 luni, pentru a vedea daca dozele sunt eficiente.
    Tipuri de intrebari frecvente:
    Am colesterolul 245, buletinul de analiza imi da aceasta valoare in chenar negru si in dreptul ei scrie: “above normal range”.
    Sefa laboratorului, cand mi-a inmanat buletinul de analiza, m-a rugat sa stau jos.
    Vecinii si cei din familie sunt ingroziti de cat de mult colesterol am, iar medicul cardiolog mi-a prescris sa iau 6 tablete de Sortis pe zi, spunandu-mi ca in caz contrar am sa fac infarct.
    Ce este de facut ?
    Raspuns: daca inca nu ati citit articolul acesta, cititi-l.
    Laboratorul da valorile normale in functie de ce valori normale se introduc cu ajutorul tastaturii, nu in functie de valorile medii a unui grup de 85, 90 sau 95 % dintr-un esantion considerat sanatos, asa cum ar trebui, potrivit unei definitii stiintifice a “normalului”.
    Vecinii si cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar cardiologul ar vrea sa primeasca invitatie si sponsorizare si la congresul de anul viitor de la Ouagadougou .
    Daca nu credeti toate acestea, intrati in primul anticariat si uitati-va in orice carte de medicina anterioara anului 1980 si vedeti cat este colesterolul normal.
    Am auzit ca uleiul de porumb nu contine colesterol, e adevarat ?
    Raspuns: nici un ulei nu contine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile sa sintetizeze colesterol ca atare.
    Deci, orice fruct sau leguma sau cereala este la fel de buna din punctul de vedere al regimului in cazul unei hipercolesterolemii, iar un numar mic de plante sunt in mod deosebit indicate, de exemplu: merele, usturoiul, cimbrul.
    Este esential sa nu mancati de loc: carne grasa si smantana si sa mancati cat mai putine galbenusuri de ou, care sunt saci cu colesterol. Dimpotriva, pestele este foarte indicat. Orice fel de peste si cu precadere, in mod paradoxal, pestele gras.
    Desi laptele si multe branzeturi contin colesterol, ele nu cresc in mod semnificativ colesterolul daca sunt folosite in cantitati prudente.
    Tratamentul medicamentos al colesterolului are reactii adverse ?
    Raspuns: Orice medicament, incepand cu banala aspirina, are reactii adverse.
    Cu deosebire un tratament cronic, care se ia cu lunile si anii, are posibile riscuri.
    Aceasta nu inseamna sa nu luam medicamente de loc, ci sa o facem atunci cand, in urma unui rationament medical, medicul nostru considera ca beneficiul scontat este mai mare decat riscul potential.
    Urmez un regim strict vegetarian, si totusi colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg %.
    De unde atata colesterol, daca eu in ultimele saptamani am mancat numai urzici si mere ?
    Raspuns: Aceasta situatie (relativ rara) in care va aflati se explica printr-o tulburare reala de metabolism.
    Asa cum spuneam, celulele animale sintetizeaza colesterol, iar cele umane nu fac exceptie. Uneori aceasta sinteza este in exces.
    Va trebui sa urmati un tratament medicamentos, in principiu toata viata, tratament in lipsa caruia exista un mare risc sa suferiti de una sau mai multe din numeroasele boli favorizate de excesul de colesterol: cardiopatia ischemica, accidentul vascular cerebral, etc.
    Am colesterolul marit, dar nu suport sa mananc peste, iar usturoiul imi face rau. Ce este de facut ?
    Raspuns: In loc de peste, puteti folosi numeroasele suplimente alimentare care contin acizi omega-nesaturati, iar in loc de usturoi, incercati tablete de usturoi de la farmacie. De asemenea, la farmacie sau la plafar mai puteti gasi combinatii din plante pentru ceaiuri hipolipemiante.
    Colesterolul meu total este normal, dar raportul HDL-LDL nu este bun. Ce trebuie sa fac ?
    Raspuns: afectarea raportului dintre “colesterolul bun”, adica HDL si “colesterolul rau”, adica LDL are importanta mai ales in cazurile in care colesterolul normal este crescut sau are valori la limita.Deci, in cazul dv nu se poate vorbi de hipercolesterolemie.
    O importanta mai mare acordata pestelui in alimentatie ar fi indicata, totusi.
    Mereu aud despre marea problema a colesterolului crescut. Dar eu am colesterol scazut, sub limita normala. E vreo problema ?

    Raspuns: nu, deoarece nu exista boli care sa fie declasate de prea putin colesterol, asa cum exista in cazul invers. Totusi, unele studii sugereaza o legatura intre colesterolul scazut (sau la limita inferioara) si depresie, fara a se putea preciza daca e vorba de o legatura de tip cauza-efect sau de o corelare de alta natura.

    Dr Mihnea DRAGOMIR

    Completare- toti bolnavii care au murit de inima in ultima vreme au murit cu colesterolul foarte mic. E un adevar dovedit statistic.Colesterolul marit nu produce moartea.

  26. marylena spune:

    Agresiuni chimice asupra ÎNTREGII populaţii a României!

    Deşi nu mai trăim într-o dictatură, în anumite chestiuni se pare că nu avem de ales. Cum ar fi de exemplu obligarea întregii populaţii de către guvernul acestei ţări să consume la masă numai sare iodată.
    Magazinelor le este interzisă desfacerea altor sortimente de sare decât cea cu iod. Chiar sarea pentru murături, aşa numita sare mare, neprelucrată, se găseşte din ce în ce mai greu şi nu stă pe rafturile magazinelor. Comercianţii se tem de represaliile echipelor de control ale autorităţilor.
    Totul a început pe la sfârşitul anilor ’90, cu nişte reclame aparent nevinovate, care îmbiau cetăţenii “deştepţi” să consume sare iodată.
    S-a constatat probabil că impactul reclamei a fost aproape nul şi, ca atare, în 2002, guvernul condus de domnul acela care a fost ieri-noapte internat la penitenciarul Rahova, a introdus o hotărâre de guvern care sună exact ca o reglementare de tip nazist sau stalinist şi care impune consumul exclusiv de sare iodată.
    E vorba de vestita HG 568/2002, un act normativ stupefiant pentru o ţară a libertăţilor democratice, cum se trâmbiţează până la înroşirea ţevii că ar fi România, şi care stabileşte şi dozele de iod “necesare”, dar şi cele mai stricte îngrădiri – iată, când se doreşte cu adevărat, se poate! – cu privire la producerea, importul şi comercializarea sării alimentare. Şi nu numai! Căci e cuprinsă şi sarea din alimentaţia animalelor, dar şi cea din industria alimentară!

    Iată cum sună articolul 3 al sus-numitului text de act normativ:

    ”În România, în alimentaţia oamenilor, hrana animalelor şi industria alimentară se utilizează numai sarea iodată”!

    Documentul dictatorial a intrat în vigoare şi a fost ulterior întărit prin HG 1904/2006, care măreşte doza minimă de iod pe kilogramul de sare. Incredibil, nu-i aşa?

    O măsură cu iz de experiment de tip “Auschwitz”

    Ni se spune că măsura a fost luată în sprijinul bolnavilor de tiroidă, mai ales a celor cu guşă endemică.

    Numărul cazurilor noi era estimat, la momentul introducerii hotărârii de guvern amintite, la circa 10.000 pe an, mult prea redus pentru a justifica o agresiune chimică asupra ÎNTREGII POPULAŢII A ROMÂNIEI.

    Se vorbeşte acum de un milion de bolnavi, adică 5% din populaţia ţării, ceea ce este iarăşi prea puţin pentru a supradoza cu iod şi derivaţi toţi ceilalţi 95%. Bineînţeles că acestor bolnavi li se pot pune la dispoziţie alte mijloace de a compensa deficitul de iod.

    În schimb, sprijinul statului pentru bolnavii de tiroidă nu se face simţit şi în cazul medicamentului Euthyrox, a cărui criză de la sfârşitul anului trecut a fost trecută cu vederea de reprezentanţii autorităţilor. Sigur că această dublă măsură trezeşte suspiciuni în privinţa scopului real urmărit de autorităţile româneşti.

    Pe de altă parte, rapoartele oficiale arată că numărul de cancere tiroidiene a crescut alarmant de la instituirea acestei măsuri cu iz de experiment de tip Auschwitz.

    Au existat de altfel numeroase denunţuri ale textelor acestor acte normative, inclusiv din partea unor medici endocrinologi de renume.

    Prof. dr. Pavel Chirilă, autorul unei iniţiative privind adresarea unei petiţii către Guvernul României pentru eliminarea acestui act normativ, consideră că iodarea este un atentat la sănătatea românilor.

    Inutil: măsura este în vigoare şi în ziua de azi.

    Pentru că vocile împotriva iodării au prins a se face din ce în ce mai auzite, anul acesta a apărut şi un specialist care se pronunţă pentru: profesorul Constantin Dumitrache, de la Institutul Parhon.

    Ceea ce e important de reţinut însă, indiferent care din cei doi specialişti are dreptate, este că iodarea este obligatorie, ceea ce încalcă drepturi fundamentale precum cel la liberul arbitru, eliminând posibilitatea de a alege.

    Un asemenea act este nul de drept, căci contravine în mod flagrant Constituţiei.

    Pasta de dinţi, altă “bucurie”!

    Un al doilea exemplu este cel nereglementat atât de strict de guvernul României, cel al fluorului din pasta de dinţi şi în alte produse de larg consum.

    Există un război al informaţiilor şi asupra utilizării acestui compus pe o scară atât de extinsă în uzul uman. Se afirmă că produsul este mai mult nociv decât ajutător, că de fapt studiile iniţiale privind acţiunea farmacologică a fuorurii de sodiu au fost comandate şi plătite de industriaşii din domeniul siderurgic, unde compuşii de fluor sunt reziduali şi se strângeau în veritabile halde de steril, drept urmare s-a găsit năstruşnica măsură de a fi vânduţi ca ceva deosebit de util. Studii moderne arată nocivitatea unor cantităţi uşor mărite de fluor sau compuşi fluoruraţi prezente în organismul uman.

    Ei bine, în pofida acestui fapt, practic nu există nici o şansă pentru cumpărătorul român să găsească o pastă de dinţi fără fluor în marile magazine, adică în locurile în care românii îşi fac de obicei aprovizionarea.

    Marii retaileri, precum Carrefour, Kaufland, Metro etc. oferă spre vânzare numai sortimente de pastă de dinţi cu fluor sau săruri de fluor. Din mai mult de zece sortimente ale acestui produs prezent pe rafturile acestor magazine nu există absolut nici unul fără fluor!

    Cu mare greutate, prin anumite farmacii, se pot afla nişte paste de dinţi româneşti, făcute de SRL-uri care nu spun mare lucru şi ale căror preţuri, desigur, ţinând cont de raritatea produsului, tind spre domeniul astronomic.
    De fapt, cine are nevoie de aceşti halogeni?

    Noi, românii, putem fi bucuroşi că nu avem parte şi de fluorizarea apei potabile, precum americanii.

    În schimb, la noi e utilizată clorinarea, ca metodă de tratare a apei, deci ne confruntăm tot cu un compus halogenat. În unele ţări se practică metoda tratării apei prin ozonare, ceea ce e cu mult, mult mai sănătos sub toate aspectele, dar probabil şi mai scump.

    Am menţionat şi clorul ca problemă pentru că există temeri, nici pe departe lipsite de temei ştiinţific, potrivit cărora produşii halogenaţi (halogenii sunt elementele din grupa VII-A a tabelului periodic al lui Mendeleev – fluor, clor, brom, iod, astatiniu) sunt folosiţi pe şest ca mijloc de obţinere a “păcii sociale“, având efecte de calmare, de inducere a docilităţii, a apatiei, a indiferenţei în populaţie.

    E posibil să existe chiar şi studii în acest sens, care, dacă au confirmat o astfel de ipoteză, probabil zac ascunse şi acoperite de tone de praf prin cele mai ferite arhive guvernamentale ori private.

    Dacă ne gândim la efectul bromurii folosite şi de armata română până în 1989, efect de altfel recunoscut în comunitatea ştiinţifică şi nu numai, fireşte că temerile încep să devină oarecum întemeiate, chiar şi pentru sceptici…

    Un lucru este cert, orice chimist poate confirma: halogenii sunt elemente chimice foarte reactive, deci ionii acestora, sărurile, sunt veritabili agresori chimici ai organismului.

    Da, ca organisme, funcţionăm şi cu sare, căci o avem dizolvată ca electrolit în fluidele vitale, dar asta nu înseamnă că putem pune semnul egal între sarea noastră organică şi cea pe care unii o consumă în cantităţi apocaliptice. De asemenea, nu putem echivala sarea de sodiu, NaCl cu alţi derivaţi halogenaţi: ioduri, fluoruri şi, de ce nu, bromuri!

    Iată de ce putem constata că protecţia statului asupra cetăţenilor, aşa cum este ea garantată prin Constituţie, tinde să fie contrazisă de legislaţia inferioară Legii Fundamentale şi să transforme organismul statal, din protector, în oponent.

    Din nefericire, acum, în 2012, la 23 de ani de la dărâmarea regimului comunist, această tendinţă devine din ce în ce mai clară pentru cetăţeanul de rând.

    Ion SCUTARU

  27. marylena spune:

    Dresorii de minti umane

    Totdeauna cursul societatii a fost dat de cei care au avut puterea indiferent de forma de guvernare – capitalism, comunism, socialism, fascism, monarhie sau democratie.

    Pentru a-si mentine puterea, elita (politica si economica) are nevoie de indivizi formati pe un anumit tipar care sa le serveasca interesele, evident cu viziuni, aspiratii impuse si limitata. Indivizii se nasc, se formeaza si intra in societate.
    Te platim, te creditam, te indatoram ca sa fii guvernabil, sa fii ocupat, sa fii obedient.

    DRESAJUL
    Primul aspect al dresajului:

    Justificarea pierderii drepturilor si libertatilor individului pentru siguranta si confortul acestuia.

    Actiunile prin care aceste drepturi se pierd apar treptat si justificat prin generare de crize a caror solutii par a garanta siguranta, prosperitatea si confortul. Totodata crizele pot fi de scurta durata sau de lunga durata (ex. coruptia din Romania care dureaza ARTIFICIAL de 15 ani pentru ca populatia sa roage in genuchi o mana de fier sa-i conduca).

    Dupa caderea comunismului romanii nu ar fi vrut un sistem nou, autoritar – evident – au primit haos si coruptie pentru a se intoarce la un sistem centralizat. Cipuri la cai si vite, taxe, inregistrarea emailurilor si telefoanelor pe 5 ani in baze de date, big brother pe autostrada, autorizatii, taxe auto, declaratii de venituri, examene de capacitate (si asta e doar inceputul dragilor)

    Deci pierderea justificata (datorita pericolului coruptiei) a drepturilor si libertatilor individului din clasa medie (nu si din elita). Justificarea controlului.

    Al doilea aspect al dresajului:

    Te platim, te creditam, te indatoram ca sa fii guvernabil, sa fii ocupat, sa fii obedient.

    Nimeni nu vrea sa faca munca voluntara ; si totusi o faceti cand platiti taxe si impozite pe salarii… cam 5~6 luni pe ani munciti degeaba. Taxele in occident au fost introduse dupa un alt scam mondial – Al Doilea Razboi Mondial. Au fost introduse PE O PERIOADA LIMITATA taxe pe venituri si pe produse (TVA) pentru reconstructia tarilor participante !!!

    Uite ca taxele nu s-au retras, ba chiar s-au triplat.

    Intre timp tu ca individ alegi sa muncesti ca ai datorii (frigidere, termoapane, taxe, leasing auto, etc)… ceri in genuchi vize de lucru… ceri in genuchi in fata boierului feudal sa fi sclav… o ceri tu, inainte erai obligat si te rasculai !

    Cum se face ca tocmai tarile asa zis dezvoltate si civilizate au cea mai mare datorie externa :

    Romania 43 de milioane datorii externe la o populatie de 22 milioane ( $ 2000 / om )
    Ungaria 107 milioane datorii externe la o pupulatie de 10 milioane ($ 10.000 /om)
    America are 10.000 de milioane datorii externe la o populatie de 300 milioane. (33.000 / om)
    Suedia are 600 de milioane datorii externe la o populatie de 9 milioane. (66.000 / om)
    Olanda are 1899 de milioane datorii externe la o populatie de 16 milioane. ($ 118.000 /om)
    UK are 8000 de milioane datorii externe la o populatie de 60 de milioane. (133.000/om) iar Londra este capitala cu cele mai multe camere de supraveghere video a strazilor si locurilor publice din lume.

    China are cea mai mare crestere economica mondiala si o datoie externa de numai 0.2 USD / om adica 300 de milioane datorii externe la o populatie de 1.3 miliarde (0.2 dolari / om)

    Al treilea aspect al dresajului:

    Reducerea constiintei si a perceptiei individului in jurul EGO-ului.

    1. Lipsa de comunicare reala (small talk, superficialitate, monden, bloguri, chat, produse).
    2. Lispa unei mase critice de informatii si cultura fara de care padurea nu se vede de copaci.
    3. Lipsa timpului petrecut in familie (sot , sotie, copil) – practic ei vor incepe sa asculte de persoane si sisteme terte (sefi, colegi, televizor, oamenii de pe internet, media).
    4. Accentuarea nevoii de recunoastere sociala prin acumulare de bunuri si de pozitii cat mai inalte

    Ego-ul este comun tuturor indivizilor, difera doar ca marime – banii si puterea sunt cheia care pot face diferenta si deschide usile transparente (dar impenetrabile) din societate.

    Al patrulea aspect al dresajului:

    Ignoranta ca stil de viata

    Pana acum un secol de acest aspect s-a ocupat biserica prin ideologii de “crede si nu cerceta”, “saraci cei cu duhul” etc au pus ignoranta la rang de virtute spirituala.

    Acum rolul a fost preluat de televiziune, ziare de scandal, chestii care iti ocupa fals perceptia si atentia.
    Metodele sunt peste tot in jurul nostru (jocuri pe comp, media, eterna discutie despre orgasmul la femei din cosmopolitan, jack ass, muzica, Irinel, tipele-n tanga de la televizor, emo kids, advertising, ASE, etc). Matu’ plin, creieru’ anesteziat in bere si excitat vizual.

    Al cincilea aspect al dresajului:

    Cultul iresponsabilitatii

    Sistemul educational si social format in jurul idiotului si nu al omului inteligent responsabil.
    Intructiunile de genul “Atentie Fierbinte”, “Podea umeda”, “nu va strangulati cu cablul de mouse” etc.

    Copiii incep sa fie bagati in program fix (meditatii, dans, balet, sah) din frageda pruncie.

    Copiii crescuti cu pandar si meditator se vor transforam in oameni obedienti care vor cauta indrumatori pentru tot restul vietii lor, incapabili sa-si ia propriile decizii, oameni pregatiti pentru a fi condusi, oameni iresponsabili daca sunt lasati de capul lor.

    Un om iresponsabil face greseli si va trebui indrumat si creditat (vezi punctul 1 si 2)…. cercul vicios se inchide dragilor…

    Sistemul piramidal

    Totul e un mare rahat milenar intrucat 3 % din populatia pamantului gandeste si detine 96% din resurse intr-o organizare piramidala (deja vezi ca nu mai conteaza regimul politic). Iar 97% din populatie se complace in indolenta si ignoranta.
    Cum ne spala la cap sa acceptam asta am spus-o…

    Sistemul de organizare piramidal politic si economic nu face decat sa minimizeze individul, il adoarme in ignoranta –
    intr-un sistem piramidal altii iau deciziile pentru tine, iar tu iei decizii pentru altii. Nimeni nu ia decizii pentru el.
    Toata lumea are nevoie de superiori si de subalterni.
    Este un sistem opresiv bazat pe putere si control.

    Trebuie ca societatea, indivizii sa devina constineti de puterea lor, si sa incercam treptat sa adoptam o organizare responsabila, sferica – in genul transmisiei de informatii pe internet.

    Companiile din IT au crescut atat de repede intrucat ideile si deciziile nu circula numai de sus in jos ci si invers – deci piramida se transforma intr-o alta forma de organizare – vezi ?

    Democratia este un sistem sferic – atat vreme cat populatia nu este adormita si manipulata de elita… o populatie treaza si responsabila si-ar alege intodeauna cei mai buni reprezentati… da nu vezi ca “clica”, “elita” este rupta de trunchiul piramidei, e paralela cu interesele populatiei ?

    As mai aduga – avem ordine(civilizatie) numai cand suntem suficienti de bine platiti/creditati sau cand suntem foarte bine pedepsisti/controlati pentru faptele noastre…. asta este solutia pentru o societate primitiva, iar elita o vrea primitiva pentru a-si justifica pozitia.

    avem 2 alegeri pentru viitor, pentru viitoarea globalizare :

    PIRAMIDA
    Totalitarism economic, piramidal cu tente fasciste, populatie obedienta si ignoranta

    SFERA
    Comunicare, responsabilitate, indivizi superiori, democratie reala fara manipulare, fara elite impuse prin nepotism

    Coruptia in sistem piramidal
    Practici manipulative – definitie si caracterizare
    ZVONUL
    Zvonul (53) este definit ca o afirmatie prezentata drept adevarata fara a exista posibilitatea sa I se verifice corectitudinea. Pentru Allport si Postman, primii care au studiat acest fenomen, zvonurile reprezinta ”un enunt legat de evenimentele la zi, destinat a fi crezut, colportat din om în om, de obicei din gura în gura, în lipsa unor date concrete care sa ateste exactitatea lui. Peterson si Gist definesc zvomnul ca o ”relatare sau explicatie neverificata care circula din om în om si este legata de un obiect, un eveniment sau o problema de interes public. T. Shibutani da o definitie mai buna a zvonului, ca find ”produsul importantei si ambiguitatii”: daca importanta este 0, în nici un caz nu se poate vorbi despre un zvon; la fel despre ambiguitate: declaratiile oficiale elimina zvonurile, pe când lipsa lor nu face decât sa potenteze aparitia si circulatia lor.
    Zvonuile sunt puse în circulatie pentru ca au o dubla functie: de a explica si de a atenua anumite tensiuni emotionale. De exemplu, calomnierea unei persoane are ca efect atenuarea urii care i se poarta. Circulatia zvonurilor este dependenta ce contextele sociale (credibilitatea institutiilor sociale, sistemul de organizare si circulatie a informatiei formale, tipurile raporturilor de putere), de trasaturile de personalitate ale indivizilor si de nevoile psihosociologice ale indivizilor si grupurilor.
    Lucrarile lui Allport si Postman au pus în evidenta trei legi de transmitere a zvonurilor:
    -legea saraciei si a nivelarii (pe masura ce zvonul circula, el tinde sa devina mai scurt, mai usor de înteles si de relatat)
    -legea accentuarii (întarirea anumitor detalii – de obicei cele mai spectaculoase – care dobândesc astfel un loc central în semnificatia zvonurilor)
    -legea asimilarii (conservarea si reorganizarea continutului în jurul unei teme centrale). Asimilarea se poate face la tema centrala prin condensare, anticipare si stereotipuri verbale.
    Zvonurile tind sa se ajusteze intereselor individuale, apartenentei sociale sau rasiale, prejudecatilor personale ale celui care le transmite.
    Cercetarile lui Allport si Postman au aratat ca indivizii care propaga zvonurile se confrunta cu dificultatea de a sesiza si de a retine în obiectivitatea lor elementele lumii exterioare. Pentru a putea sa le utilizeze, ei trebuie sa le restructureze si sa le ajusteze modelului lor de întelegere si intereselor lor proprii.
    Cercetarile lui Kapferer au aratat ca circulatia zvonurilor se bazeaza pe trei conditii esentiale: credibilitatea, aparenta de adevar si dezirabilitatea continutului informatiei.
    Circulatia lor apare ca un sistem de canalizare a fricii si incertitudinii în fata unor situatii ambigue. De asemenea, circulatia lor este corelata cu forma, cantitatea, calitatea si credibilitatea informatiei oficiale sau formale. Cu cât aceasta din urma este mai saraca, incompleta sau mai putin credibila, cu atât se intensifica propagarea zvonurilor. Din acest motiv, în societatile totalitare care monopolizeaza informatia formala, zvonurile au o mare raspândire. Uneori ele sunt lansate de mijloace de propaganda ale statului totalitar pentru a promova anumite atitudini si comportamente mai greu de obtinut prin utilizarea mijloacelor formale.
    Circulatia lor se restrânge atunci când exista posibilitatea verificarii rapide a adevarului unei informatii.
    Analistii clasifica zvonurile în trei categorii:
    -cele care iau dorintele drept realitate (optimiste)
    -cele care exprima o teama si o anxietate
    -cele care provoaca disensiuni ( ataca persoane din cadrul aceluiasi grup)

    Temele recurente ale zvonurilor sunt: otrava ascunsa, complotul împotriva puterii, crizele artificiale, teama de straini, rapirea copiilor, bolile conducatorilor, problemele sentimentale ale acestora, compromiterea financiara sau escrocheriile lor.
    Lansarea zvonurilor nu se face la întâmplare, ci tinându-se seama de asteptarile grupurilor umane fata de situatia problmatica pe care o traverseaza. Plecând de la aceste date ale situatiei, se lanseaza un mesaj cât mai apropiat de ceea ce ar dori sa afle populatia la acel moment, indiferent cât de departe de adevar este continutul enuntului respectiv. În acest context, posibilitatea de diseminare a zvonului este cea mai mare.
    Ca principale tipuri de falsificari sau distorsiuni de mesaje care stau la baza zvonurilor amintim: dramatizarea, amplificarea proportiilor, a semnificatiilor, a detaliilor, întretinerea celor transmise , redefinirea prejudecatilor si a mentalitatilor proprii segmentelor respective de opinie pentru a crea un puternic fond emotional în scopul ecranarii pâna la disparitie a spiritului critic.
    Zvonul reuseste sa cucereasca o arie considerabila de întindere în spatiul social îndeosebi în situatii de criza, pe care le si amplifica. O sursa de profesionisti poate chiar provoca o criza sociala plecând de la zvonuri bine directionate si lansate la momente de maxim impact asupra opiniei publice. În acest sens, Merton releva faptul ca zvonurile pot genera ”predictia creatoare de evenimente”, atunci când sunt folosite ca instrumente ale propagandei sau contrapropagandei.
    INTOXICAREA
    Intoxicarea (55) este definita de dictionarul Robert mai ales cu sensul de ”otravire”, dar tine si de domeniul neologismelor: ”actiune insidioasa asupra spiritelor, tinzând sa acrediteze anumite opinii, sa demoralizeze, sa deruteze”. Ca neologism semantic, ”intoxicare” este de origine militara. Dupa Brouillard, el este un sinonim al viclesugului de razboi, al subterfugiului diplomatic, al mistificarii, diversiunii, tradarii, minciunii si al altor trucuri. El se aplica tuturor acestora, numai ca este rezervat doar unor planuri militare superioare:
    -al tacticii gebnerale, adica al folosirii combinate a armelor de catre militarii de pe teren, în lupta
    -al strategiei, al desfasurarii generale a razboiului
    -al politicii interne si în special externe
    Putem spune ca intoxicarea vizeaza adversarul. Ea consta în ai furniza acestuia informatii eronate, care îl vor face sa ia decizii avantajoase pentru el si favorabile pentru tine.
    Intoxicarea nu este rezervata însa doar domeniului militar: un partid politic, o banca, un fabricant poate profita de pe urma intoxicarii concurentilor. Spre deosebire de dezinformare însa, scopul ei este acela de a determina sa greseasca una sau mai multe persoane, si nu o colectivitate.
    DEZINFORMAREA
    Dezinformarea (53) reprezinta orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces comunicational care modifica deliberat mesajele vehiculate, cu scopul de a determina la receptori (numiti tinte în teoria dezinformarii) anumite atitudini, reactii,
    actiuni dorite de un anumit agent social. Acesta din urma nu trebuie sa fie neaparat dezinformatorul, el poate fi o institutie, o organizatie etc.
    Ca realitate nemijlocita, dezinformarea are doua dimensiuni: una neintentionala, si alta intentionala, vizând un anumit segment de opinie.
    A. Sub aspect intentional, dezinformarea poate fi analizata (54) în functie de formele simbolice prin care sunt codificate informatiile din mesaj.
    1. Dupa cum se stie, codurile pot fi exprimate prin limbajul natural, limbajul non-verbal (gesturi, mimica), simboluri concrete (culori, panouri, lumini) si simboluri abstracte specifice limbajului artificial (eleborat stiintific), precum: formule matematice, expresii logice etc. Daca în comunicarea sociala frecventa cea mai mare o înregistreaza codurile verbale, mixarea acestora cu oricare din celelalte coduri conduce la realizarea unui nivel ”metacomunicativ”, care poate sa decontextualizeze mesajul în sensul dorit de sursa de emisie.
    2. O alta modalitate intentionala prin care se actioneaza în sensul dezinformarii o constituie codificarea polisemantica a mesajului. Multitudinea de semnificatii imanente enuntului generând o diversitate corespunzatoare de opinii se rasfrânge într-o diversitate de atitudini care merg de la adeziune totala la refractarism. Acesta este primul pas pentru tensionarea relatiilor interpersonale. În continuare, mentinerea unei entropii semantice în mesaje garanteaza entropia organizationala pe termen scurt si mediu, pentru ca pe termen lung sa se ajunga la prabusirea retelei comunicationale care asigura eficienta functionala a structurii organizatorice respective la nivel formal; la nivel informal, efectul cel mai sigur îl constituie dezagregarea mentalului colectiv, care asigura identitate unei comunitati.
    3. Dezinformare strategica – este eficienta atunci când prezinta drept valori sociale fundamentale fie valori care îi sunt favorabile sursei, fie valori marginale în raport cu interesele publicului caruia I se adreseaza. În acest mod, comunitatea este deturnata de la preocuparile ei majore, valorile sociale fundamentale sunt neglijate, iar gradul de competitivitate al respectivei comunitati scade. Teoria dezinformarii include în aceasta categorie orice modificare deliberata a mesajelor în scopul cultivarii unui anume tip de reactii, atitudini si actiuni ale receptorilor, denumiti în mod generic, tinte. Acest tip de actiuni sunt produse, în mod obisnuit, de organizatii specializate, militare sau paramilitare.
    Elemente ale actiunii de dezinformare
    a. comanditarii – cei care concep si proiecteaza continutul actiunii, tintele reale si cele potentiale ale activitatii. Ei pot fi: factori de decizie (guverne, state majore militare sau socio-profesionale) si grupuri de presiune. În timp ce prima categorie se foloseste de servicii specializate, grupurile de presiune se servesc si de echipe ad-hoc de amatori care au mare eficienta în crearea si mentinerea confuziilor.
    b. specialistii sunt cei care planifica secventele tactice ale actiunii si care coordoneaza toate modalitatile de tinere sub control a efectelor concrete ale mesajelor emise. Ei simuleaza toate categoriile de efecte pentru a reusi sa aiba sub control atât efectele proprii, cât si exigentele reproiectarii unor elemente de detaliu sub impactul actiunilor de contracarare întreprinse de tinta.
    c. controlul – este piesa de legatura între comanditari, care comanda/conduc actiunea si agentii de influenta. Pentru a stapâni acea zona a spatiului social care le intra în raza de
    responsabilitate, controlorii recruteaza si întretin o vasta retea de corespondenti, de obicei nu direct, ci prin intermediul unor terte persoane care joaca rolul de cercetasi. Acestia, alesi din rândul unor indivizi cu totul insignifianti, au rolul de a testa grradul de deschidere spre colaborare a unei personalitati cu acces la date de importanta considerabila pentru comanditari si planificatori.
    d. agentii de influenta – se recruteaza din rândul acelora care se bucura de prestigiu în grupul lor profesional si care urmeaza a fi dezinformat prin mesaje primite de la planificatori via controlori. Practica de profil a demonstrat ca agentii de influenta pot fi:
    -liderii de opinie din mediile intelectuale, care, din dorinta lor de a se lansa în actiune practica, accepta sa lanseze în spatiul social mesaje care par socante pentru publicul autohton
    -un personaj apropiat factorilor de decizie – în general acesta este compromis printr-un fapt verificabil, pentru a avea certitudinea unei colaborari mai longevive
    -sefii de asociatii; contextul vietii asociative, specifice sistemelor pluraliste constituie un mediu favorabil pentru recrutarea si cultivarea agentilor de influenta. Plasând pe primul plan interese de ordin umanitar, protejate de un cadru normativ cu validitate internationala, dezinformatorul poate atrage multi naivi în structurile asociatiei, care, profesional, sunt personalitati de referinta în domeniul lor de activitate.
    e. intermediarii se recruteaza dintre personalitatile influente în comunitatea respectiva pentru a juca rol de lideri de opinie si agenti de influenta ai intereselor care stau în spatele mesajelor ce se emit cu un aer neutru si declarativ de pe pozitii ”independente”
    f. releele – indivizi sau institutii care se dovedesc utili în amplificarea si programarea mesajelor care constituie continutul dezinformarii
    Ceea ce deosebeste dezinformarea de alte tipuri de comunicare este caracterul deliberat al actiunii si lansarea în circuitul informational a unor informatii partial adevarate în conjugarea lor cu afirmatii false, fara indicarea vreunei surse care ar putea fi verificabila pentru autenticitatea celor emise. Cercetarile de teren au demonstrat ca rezultatele cele mai efciente se înregistreaza în domeniul mass-mediei, unde dezinformarea poate atinge frontal toate segmentele de opinie ale spatiului social.

    B.Sub aspect neintentional, dezinformarea este generata de sursele de mesaje deservite de neprofesionisti. Veleitarismul acestora, sau diletantismul celor ce transmit mesajele pot contribui la colorarea senzationala a continutului lor pentru a stârni interesul unor segmente cât mai largi de opinie. Sporirea gradului de audienta a mesajului insuficient prelucrat sub raportul pertinentei, poate conduce la dezinformare. Diversitatea enunturilor, prin corelarea cu un spatiu (audio, video, grafic) limitat de inserarea într-o situatie informationala, determina, în mod inevitabil, o selectie a mesajelor. Practica mass-media a relevat ca o sursa de distorsionare a mesajelor, cu efecte importante asupra calitatii informarii si care poate degenera în dezinformare, o constituie utilizarea unor criterii neadecvate de selectare a informatiilor. De exemplu, folosirea exclusiva a criteriului economic sau politic în selectarea mesajelor, prin imaginea partiala pe care o ofera asupra fenomenului în discutie, poate avea ca finalitate dezinformarea acelor segmente de public carora li se adreseaza.
    Dezinformarea poate fi o componenta a propagandei, dar aceasta nu se poarte baza niciodata doar pe dezinformare. Din perspectiva consecintelor sale sociale, dezinformarea se aseamana cu un alt fenomen manipulativ, zvonul. Acesta din urma, spre deosebire de dezinformare, nu are un caracter deliberat si nu presupune în mod obligatoriu circulatia
    unor informatii false, ci doar dificil de verificat. Zvonul poate fi produs însa de o actiune de dezinformare. Tintele pot fi atât grupuri sau segmente ale societatii, cât si indivizi, întotdeauna lideri, de orice fel, care pot influenta decizional si actional grupurile în care se afla. Efectele dezinformarii depind, pe de o parte, de caracteristicile tintelor (atitudine critica, personalitate, nivel intelectual, aspiratii,etc.), iar pe de alta parte, de posibilitatea de a verifica informatiile vehiculate.

    PROPAGANDA
    Propaganda este considerata (53) o activitate sistematica de transmitere, promovare sau raspândire a unor doctrine, teze sau idei de pe pozitiile unei anumite grupari sociale si ideologii, în scopul influentarii, schimbarii, formarii unor conceptii, atitudini, opinii, convingeri sau comportamente. În sensul clasic, se constituie ca un subsistem al sistemului politic al unui partid, al unui grup social sau al unui regim de guvernare; în prezent însa, se dezvolta numeroase forme de propaganda (economica, tehnica, medicala, sportiva, culturala), diferentiate dupa continut si prin raportare la profilul grupului social care o initiaza, urmarind realizarea unor scopuri persuasive.
    Ca sistem, propaganda dispune de:
    1. o structura institutionala specializata (aparat de conducere ierarhica, centre de organizare, centre de studiu, proiectare si difuzare de mesaje)
    2.ideologie si valori aflate în corespondenta cu interesele si obiectivele gruparii sociale pe care o reprezinta; acestea sunt luate ca referinta pentru programarea si realizarea propagandei
    3.mijloace si metode de transmitere a mesajului; studiul sociologic al acestora distinge urmatoarele grupuri mari de metode:
    -afectiva – consta în organizarea mesajelor astfel încât acestea sa provoace trairi si adeziuni colective, mai ales de tip emotional. Mai întâi se indica consecintele negative ale unei optiuni personale provocate de o agentie anume (afectarea intereselor, amenintare a pozitiei individuale, împiedicarea realizarii unor obiective personale importante etc) pentru a declansa reactia afectiva negativa fata de aceasta si apoi se prezinta o alternativa diferita care ar avea numai efecte pozitive. Accentul nu este pus pe argumentarea logica sau prezentarea unor fapte relevante, ci pe acele informatii care au o profunda rezonanta afectiva.
    -a faptelor – (Merton, Lazarsfeld); este concentrata pe transmiterea de fapte cât mai concrete, saturate de amanunte relevante pentru persoanele ale caror optiuni ar urma sa fie modificate. Accentul nu este pus pe fapte generale, ci pe cele personalizate si care dispun de potentialitatea descoperirii unei surprize de catre receptor. Îndemnurile directe, lozincile, apelurile zgomotoase la urmarea unor cai sunt înlocuite de o astfel de selectie si prezentare a faptelor care provoaca optiunea persoala pentru acea cale prezentata ca cea mai buna dintre cele posibile. În felul acesta se lasa impresia autonomiei personale în luarea deciziei.
    -persuasiva – presupune aplicarea regulilor retorice de organizare a adiscursului, mai ales prin utilizarea unor cuvinte saturate emotional si care se bazeaza pe persuabilitatea membrilor audientei.
    O alta distinctie importanta se face între propaganda tactica (proiectata pe termen scurt pentru obtinerea unor efecte imediate) si propaganda strategica (pe termen lung, destinata
    formarii sau modificarii valorilor, atitudinilor de baza si conceptiilor proprii indivizilor si societatii.
    Cea mai imporatnta forma de propaganda a fost considerata pâna în prezent propaganda politica. Pentru J.Ellul (54) aceasta este, de fapt, ”un dialog care nu exista”. La nivel international, ea îti propune sa ”remodeleze psihologia celor cu care se afla în competitie, în conditiile în care caile diplomatice, economice sau militare au devenit inoperante sau excesiv de costisitoare. Propaganda politica nu urmareste descoperirea unor adevaruri, ci convingerea interlocutorilor reali sau potentiali. În acest sens, Gustve Le Bon, mentiona existenta a patru factori principali de convingere, pe care îi prezenta ca pe un fel de ”gramatica a persuasiunii”:
    -prestigiul sursei – sugestioneaza si impune respect
    -afirmatia fara probe – elimina discutia, creând totodata impresia documentarii erudite a celor care reprezinta sursa de mesaje
    -repetarea – face sa fie acceptata ca fiind certa o afirmatie compatibila cu obiectivele sursei
    -influentarea mentala, care întareste (itereaza) convingerile individuale incipiente sau apartinând indivizilor fara personalitate
    Tot în domeniul politic (dar poate fi folosita cu succes si în alte domenii) se distinge între:
    -propaganda alba; utilizeaza materiale provenite din surse oficiale, continâd noutati culturale, artistice, aparent inofensive, cum ar fi: stilul de viata, prezentarea unor personalitati considerate exemplare pentru viata culturala, sportiva, muzicala, fara a aduce în discutie elementele care ar pune în discutie performantele spatiului social din care provin personalitatile respective. Valoarea psihologica a unor astfel de colaje poate fi pentru ascultatorii (cititorii) nepregatiti si fara luciditate, considerabila. Cercetarile au relevat o eficienta mai mare a propagandei albe în rândurile tineretului prin transmiterea unor emisiuni radiofonice de muzica tânara în alternanta cu scurte buletine de stiri. Pe fondul perceptiv pozitiv creat de contextul muzical, remanenta mesajelor din stiri este deosebit de mare, deoarece propaganda se realizeaza neostentativ si creeaza impresia unui dialog între egali.
    -propaganda neagra vehiculeaza, în general, materiale ”fabricate”, puse pe seama fie a unor institutii inexistente pe care ascultatorul/cititorul/privitorul nu le poate verifica, fie pe seama unor institutii care exista, dar care au cu totul alte preocupari decât cele din stirile fabricate. Mesajele ”artizanale ”lansate în spatiul social pot surprinde prin ”noutatea” lor, si asfel, pot genera un curent favorabil sursei de emisie. De pe aceleasi pozitii se emit stiri facându-se precizarea ca provin din zvonuri neidentificate.
    -propaganda cenusie este cea mai frecvent folosita de centrele de dezinformare. Specificul sau consta în combinarea informatiilor partial reale cu cele integral false alcatuind stiri cu aspect aparent precis, care însa nu pot fi verificate complet. Publicul care identifica, episodic elemente pe care le cunoaste, poate fi usor indus în eroare de asemenea fabricatii, punând noutatile pe seama unor lacune personale de informatie.

    sursa: decantare.wordpress.com

  28. marylena spune:

    nu mai stiu daca l-am pus pe aici, asa ca , vizionare placuta

  29. marylena spune:

    si asta cu dedicatie pentru acel domn speriat de comunism

    Cum ar fi arătat România dacă trăia Ceaușescu?

    Nu ar fi existat această întrebare dacă nu eram conduși de niște’ mizerii!
    Lumea s-a schimbat mult în cei aproape 21 de ani, dar ce am câștigat noi de atunci?
    Nimic! Doar dreptul la libera exprimare! În schimb am pierdut foarte multe: de la industrie, agricultură și populație până la locuri de muncă, siguranță și educație…Ne-am ales cu cei pe care îi avem acum și pe care i-am ales pentru o găleată și o pungă cu zahăr!

    Nu știu dacă sunt cel mai în măsură să exemplifice ceea ce ar fi fost, sau nu ar fi fost, dacă trăia sau nu Ceaușescu, dar din auzite, din scurta istorie și dintr-o documentație personală am ajuns la următoarea concluzie: Dacă trăia Nicolae Ceaușescu ”aveam cu ce” (chiar daca acum ar fi avut 92 de ani):
    1. Stațiune Olimpică: Staţiunile Vidra (ar fi trebuit finalizată încă din 1992), Mura şi Alba urmau să îți depună candidatura pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2010. ”Triunghiul de vis”, era cuprins între Valea Măceşului, Sebeş, Rânca şi Paltiniş și ar fi fost cel mai mare complex turistic din Europa de Est.
    – ”Evenimentele din 1989 au dus însă la abandonarea acestui proiect de anvergură. Staţiunea Vidra era construită în proporţie de 80%”. Sursa: jurnalul.ro

    2. Portul București: Canalul București Dunăre!
    Proiect ce datează din 1982, ar fi trebuit să măsoare 73 de km, între București și Oltenița, 2 porturi și 5 ecluze, canalul putand fi folosit si pentru irigatii. Albia ar fi avut 80 m lățime, iar adâncimea peste 4,5 m, diferență de nivel de 53 m (10 m deasupra nivelului mării la Olteniţa şi 63 m la Bucureşti). Se estimase peste 20 de milioane de tone de mărfuri transportate pe an.
    – La fel, în 89’, lucrările au sistat… Peste 450 mil Euro pentru finalizarea proiectului! Sursa: Wikipedia

    3. Sistem de irigații: Peste 3 milioane de hectare!
    Sistemul de irigații construit pe vremea Comunistă, acoperea peste 3 milioane de hectare de teren arabil. Dunărea era principala sursă de apă pentru irigații, cursul ei fiind brăydat cu stații de pompare cum sunt cele de la Gălățui-Călărași.
    Se estima că România avea cel mai mare și mai modern sistem de irigații din întreaga Europă, dovada o puteți vedea și astăzi…mare parte din sistem este lasat în paragină în mijlocul câmpiilor încă fertile.
    – Suprafaţă amenajată, total: 2.997.471 ha în anul 2009
    4. Iași, port la Marea Neagră:
    Unele hărți mai vechi, arătau în dreptul Municipiului Iași o simbolică ancoră, semn că orașul beneficiază de port. A existat proiect încă de pe vremea lui Ceaușescu, ca acesta să devină oraș-port cu legătură spre Marea Neagră, cele mai noi documente fac senzație prin presă încă din anii 2000. Elita județeană spera să beneficieze de fonduri europene, ca până în anul 2015, potrivit schițelor din proiect, orașul să fie conectat la un port ce face legătură cu Marea Neagră prin canalul Prut.
    – ” Specialiștii au luat în calcul faptul că Bahluiul și Prutul vor fi amenajate astfel încât să se poată naviga pâna la Dunăre. De altfel, aceștia apreciază că județul ar putea deveni și o ”prelungire a Deltei Dunării”. Sursa: ziaruldeiasi.ro
    5. Construcția de locuințe civile:
    Situația locuințelor în anul 1989 era de 55.000 apartamente, dar nivelul maxim fusese atins in 1981, cand se dadusera in folosinta 150.500 apartamente. Astăzi locuințele sunt construite în mare majoritate în cartiere rezidențiale patronate de corporații străine, numărul apartamentelor, comparativ cu cele din perioada comunistă, sunt într-o continuă scădere.
    – În perioada 2001-2008 s-au construit doar 26.000 apartamente. Sursa: frontpress.ro

    În afară de aceste importante componente ale economiei fostei Republici Socialiste România, mai putem trece o sumedenie de aspecte economice care fac diferența între situația de astăzi și cea dinainte de 90’. Situația din ultimii 20 de ani este foarte diferită de cea din perioada comunismului, fenomenul economic urmând o evoluție descrescătoare începând cu anii de după revoluție și până în anul 2000 când s-au înregistrat primele creșteri pozitive ale economiei României.
    În contextul apăsătoarei crize economice prin care trece România, putem găsi soluții de atenuare a situației prin măsuri luate în domenii ca agricultura, industrie, turism sau sănătate!
    sursa: iasivezi.com

  30. marylena spune:

    Zece corporaţii deţin aproape tot ce cumpărăm

    Corporaţiile multi-naţionale deţin controlul asupra a tot ce există, cred tot mai mulţi oameni, ipoteza fiind verificată şi de un studiu al cercetătorilor elveţieni. Din analiza informaţiilor referitoare la 43.000 de corporaţii şi a conexiunilor existente între acestea, a rezultat că un grup relativ mic de companii, 147 mai exact, deţine un control “disproporţionat” asupra economiei globale.

    O imagine postată pe Reddit şi preluată de Business Insider pare să surprindă aceeaşi idee: deşi în lume există milioane de produse, ele aparţin câtorva companii. Ilustraţia a fost numită “Iluzia alegerii” şi arată că, de fapt, aproape 400 de produse, unele dintre ele prezente şi pe piaţa românească, sunt deţinute de zece mai corporaţii: Coca-Cola, Nestle, Kraft, PepsiCo, Procter&Gamble, Johnson&Johnson, Unilever, Mars, General Mills şi Kellogg’s.

    Impresionantă este şi gama diversificată de produse deţinută de o companie. Nestle, spre exemplu, are în portofoliu atât băuturi (Nestea, Nescafe), cât şi dulciuri (KitKat, Crunch), cosmetice (L’Oreal, Vichy, Garnier, Maybelline), haine, (Diesel, Ralph Lauren, Giorgio Armani) sau hrană pentru animale (Friskies, Purina). Şi Mars deţine, pe lângă branduri precum Snickers, Twix, Bounty, Mars, Becel, Knorr, Hellmann’s, şi mâncare pentru animale: Whiskas, Pedigree sau Royal Canin.

    Imaginea a stârnit o mulţime de comentarii, mulţi concluzionând că, unui consumator i-ar fi foarte dificil să nu mai cumpere produse deţinute de o anumită companie, când aceasta controlează branduri din diferite categorii de consum.

    Imaginea indică faptul că, de fapt, alegerile cumpărătorilor nu prea influenţează prezenţa pe piaţă a unui produs. “Practic, banii ajung la aceleaşi zece companii, indiferent de produsul pe care-l cumperi. Amintiţi-vă când toată lumea spunea să boicotăm produsele conexe Koch. Mult succes în a reţine această listă data viitoare când mergeţi la cumpărături”, a scris unul dintre internauţi.

    Deşi există şi comentatori care spun că acest grafic nu are nicio însemnătate pentru consumatori, utilizatorul pagodapagoda a scris: “Are relevanţă deoarece câteva dintre aceste companii au comis atrocităţi majore împotriva umanităţii, iar acest graficul arată dominaţia companiilor în cauză. De exemplu, de 15 ani eu fac eforturi să nu mai cumpăr nimic de la Nestle, ca urmare a faptului că ei folosesc copii pe post de sclavi pentru a recolta cacao şi pentru că în anii ‘70 au lansat masive campanii de propagandă pentru a convinge mamele gravide că Nesquik este mai bun pentru copiii lor decât laptele matern, milioane de africani suferind azi handicapuri fizice şi intelectuale masive. De aceea, este o informaţie relevantă să ştim cine sunt cu adevărat proprietarii diferitelor branduri”.

    sursa: capital.ro

  31. marylena spune:

    Raport german despe Romania, noiembrie 1940
    Aceasta este traducerea unui raport german, care poartă data de 4 noiembrie 1940. Autorul acestui text stabileşte strategia de acţiune a Germaniei naziste în România, la două luni de la alungarea regelui Carol al II lea şi la puţină vreme de la sosirea misiunii militare germane. Documentul se găseşte la Arhivele Naţionale ale României, Fondul Microfilme SUA, rola 258 cadrul 1405523. Raportul a fost recuperat din arhivele naziste de armata americană, însă din păcate nu a fost înregistrată provenienţa lui. După ton, vocabular şi atitudine pare să fie elaborat de un membru al NSDAP. Diplomaţii şi economiştii celui de-al treilea Reich rareori se exprimau atât de direct în rapoartele scrise.
    Dincolo de originile acestui raport şi identitatea autorului său este şocantă viziunea asupra trecutului şi viitorului României. În ziua de azi găsim destui români care susţin idei asemănătoare cu cele din acest raport. Pe de altă parte acest document scoate la lumină adevărata părere a naziştilor faţă de legionari.
    Cât despre viitorul rezervat României lucrurile sunt spuse limpede: o colonie furnizoare de materii prime şi forţă de muncă.

    Raport german din 4 noiembrie 1940

    România de pe cele două părţi ale Carpaţilor reprezintă două entităţi deplin diferite. Transilvania şi Banatul sunt marcate de Europa Centrală; Valahia, Moldova şi ţinuturile de la gurile Dunării sunt mai degrabă oriental-asiatice. Încă din secolul al X lea cultura ţărănească şi orăşenească a Imperiului a ajuns până la arcul carpatic. De cealaltă parte a Carpaţilor nu s-a putut clădi ceva asemănător, de aici începe un spaţiu colonial care nu este capabil să trăiască într-un mod propriu şi este influenţat de formele exterioare. Valahia şi Moldova au fost dependente de imperiile german, turc şi rus şi din păcate la dorinţa acestor puteri au devenit state “independente”. “Naţiunea română” nu este nici în ziua de azi nimic altceva decât o legendă a istoriografiei. Până în secolul al XIX lea nu a existat de fapt decât o viaţă vegetativă a micului popor de ţărani şi păstori valahi care număra cu puţin peste un milion de oameni care niciodată nu au avut o clasă conducătoare proprie ci nişte profitori patriarhali care se schimbau adesea. Înmulţirea de zece ori a acestei populaţii în secolele XIX şi XX s-a reuţit prin apariţia sistemului industrial european care a transformat stepele în terenuri agricole. Această mare şansă economică s-a transformat, ca la toţi primitivii, într-o creştere a populaţiei. De aici a rezultat un număr mai mare şi o clasă de mari proprietari lacomi care nu aveau nici o legătură cu pământul şi cu masele muncitoare; fără să existe un popor şi cu atât mai puţin o naţiune. Puţinul care are legătură cu voinţa poporului vine din Transilvania. În cercurile românilor emigraţi aici ca forţă de muncă, în urma contactului strâns cu cultura mărcilor de graniţă ale Imperiului a apărut dorinţa de a da o viaţă mai bună neamului propriu. Însă până în ziua de azi s-a rămas la stadiul de dorinţă.
    Aceasta nu putea să fie altfel, spune Garda de Fier deoarece clasa conducătoare străină orientată doar spre câştig a nimicit toate încercările de îmbunătăţire. Faptul că turcii, grecii, evreii şi alţi străini au devenit zeii idealului îmbogăţirii fără limite şi acceptarea corupţiei ca sistem au făcut ca aceste dorinţe idealistice să nu aibă nici o şansă. Abia revoluţia din 1940 a dat ocazia unei renaşteri a poporului român pentru o viaţă de naţiune independentă.
    Ar fi o greşeală acceptarea necritică a acestei teze a Gărzii de Fier. Este adevărat că mişcarea lui Codreanu este cea mai puternică expresie de sănătate şi voinţă proprie care a apărut în rândurile populaţiei României.Putem astfel vedea că există aici substanţe ale unei rase vrednice. Este însă îndoielnic că acestea sunt destul de puternice pentru a crea un stat şi a transforma o populaţie într-un popor. În primul rând nu există un conducător şi nici o clasă conducătoare. Codreanu şi 17.000 de comandanţi subordonaţi au fost înlăturaţi şi “poporul” nu s-a mişcat. Revoluţia nu a fost făcută de Garda de Fier, ci de Antonescu, un general despre care se poate spune că este un bărbat curajos. Lovitura de stat i-a reuşit deoarece inamicii săi au fost nişte nemernici laşi. Şi chiar şi aşa Antonescu nu ar fi reuşit nimic dacă prăbuşirea politicii externe a vechiului sistem nu i-ar fi pus în mână toate atuurile. Revoluţiile adevărate au drept urmare modificarea politicii externe. Noua Românie însă trăieşte de la început pe baza atotputernicei bunăvoinţe a Axei, chiar şi din punctul de vedere al politicii interne. Anume nu împotriva unor puteri străine a trebuit Antonescu să cheme trupele germane, ci împotriva propriei sale armate şi împotriva rezistenţei din cadrul aparatului de stat pentru că într-adevăr nu avea la îndemână forţe proprii care să îi fie alături. Într-o ţară ai cărei ofiţeri, funcţionari şi intelectuali aproape fără excepţie sunt obişnuiţi să trăiască din trădare, acest bărbat care înainte de toate pretinde cinste s-a confruntat imediat cu o duşmănie crescândă. De asemenea trebuie evitată luarea drept realitate a viselor gardiştilor. Noua Românie va avea nevoie pentru totdeauna din punct de vedere al politicii externe de sprijinul trupelor germane, iar din punctul de vedere al politicii interne pentru cel puţin câteva decenii.
    Garnizoanele germane din România îi dau Reichului garanţia că nu vor apărea dezordini în sud-estul spaţiului său vital care ar fi păguboase din punct de vedere politic şi pentru situaţia aprovizionării sale. Mulţumită capacităţii populaţiei româneşti de a răbda de foame, mica supraproducţie agrară a României va fi la dispoziţia Reichului şi petrolul îşi va găsi drumul spre Reich câtă vreme acesta va curge. Astfel prin aceste exporturi româneşti se pare că vor asigurate lipsurile industriei germane. Apare acum întrebarea dacă Reichul trebuie să se mulţumească cu atât. Nu ar fi mai degrabă în interesul său să folosească pe deplin bogăţiile naturale şi forţa de muncă din această ţară apropiată? Recolta medie la hectar în România este doar puţin mai mare decât jumătate din media Reichului, în ciuda faptului că terenul este în general cu mult mai bun decât cel din Germania. De asemenea nu sunt folosite nici pe departe toate oportunităţile agricole ale României. Tratatul Wohlthat a indicat numeroase căi rin care să fie folosite puterile economice ale României şi să fie însufleţite schimburile comerciale. Tratatul este în continuare în vigoare şi piedicile politice care se opuneau punerii lui în aplicare au dispărut. Fără îndoială că mijloacele prevăzute în tratat pot fi folosite acum mai bine, însă este nevoie de un discipol dornic de învăţătură şi care să fie capabil de dezvoltare asupra căruia să se facă simţite efectele pedagogice. Însă această viziune trebuie mai întâi analizată în mod corect. Întreaga dezvoltare istorică pasivă de până acum a României vorbeşte împotriva unei posibilităţi de acest fel. Cunoscătorii ţării ne asigură că populaţia României nu este una ambiţioasă şi că în mod oriental-slav se mulţumeşte cu astâmpărarea foamei în loc să se străduiască să îşi asigure toate cele necesare. Religiozitatea moartă a bisericii ortodoxe îi întăreşte în această atitudine. Faptul că credinţa ortodoxă se găseşte alături de ideea naţională şi de cea de ordine în ideologia Mişcării Legionare ne face să nu ne aşteptăm la nici un fel de schimbare. Dacă se doreşte ca România să nu fie doar păstrată ci să fie folosită pe deplin acest lucru nu poate avea succes doar prin consiliere, ci prin metode coloniale. Pentru aceasta este nevoie ca în locul proprietăţilor ţărăneşti minuscule prost exploatate să apară mari moşii care să fie administrate după metode moderne sub conducere germană. Apoi trebuie ca forţa de lucru care acum leneveşte să fie ocupată intensiv pe model colonial cu agricultura şi trebuie alcătuite mari armate de muncitori care să refacă sistemul de drumuri extrem de înapoiat. Industriile care necesită forţă de muncă intensivă trebuie să fie transferate din Reich în România.
    În acest fel i se va da poporului german din România o şansă de implicare care să îi dea şi conştiinţa că joacă un rol important în cadrul Reichului. Poporul german din România a devenit de puţină vreme o corporaţie de drept public. Ei se poat alătura drapelului Reichului şi pot să îşi satisfacă serviciul militar în regimente proprii. Prin aceasta se reuşeşte ca Reichul să nu cedeze acest vechi post de graniţă, ci să îl păstreze şi cum este de dorit, să îl dezvolte. Ţara de dincoace de Carpaţi poate prin munca saşilor transilvăneni să primească din nou caracterul unui district german. De asemenea grupul etnic german oferă o rezervă necesară de oameni cunoscători ai ţării care să fie folosiţi pentru rezolvarea problemelor de cealaltă parte a Carpaţilor.
    Aceste sarcini pot fi îndeplinite fără să fie atinsă suveranitatea formală a României (caracteristicile cele mai importante ale suveranităţii oricum îi lipsesc acestui stat) şi fără ca să fie blocate posibilităţile de dezvoltare ale puterilor vrednice din rândul populaţiei româneşti. Modalitatea de acţiune trebuie să fie o impunere pe cale paşnică. Nu ar trebui să fie dificil de obţinut sprijinul guvernului român pentru înfiinţarea unor moşii model şi treptat numărul acestor mari moşii să fie crescut. De asemenea nu ar trebui să fie întâmpinate obstacole de netrecut pentru punerea sub regie germană a construcţiilor de drumuri şi canale. Nu este nevoie de mijloace violente pentru penetrarea industrială. Există destul capital în Reich care caută oportunităţi şi care printr-o organizaţie centrală de intermediere în mod planificat să fie orientat către România.
    Printr-o politică românească bazată pe realităţi şi nu pe programul imposibil de realizat al unei minorităţi de gardişti fiecare va primi ceea ce i se cuvine: masele capabil de dezvoltare o mai bună supraveghere şi alimentare ca până acum, germanii vor primi conducerea în ceea ce priveşte interesele Reichului şi foloasele cuvenite pentru contribuţia şi responsabilitatea lor politico-militară, forţele vrednice de origine românească vor primi participarea la guvernare şi administrare, conducerea producţiei şi a comerţului.
    Misiunea militară germană din România trebuie să apere ordinea astfel încât să nu mai fie posibile dezordinile. Reichul german nu trebuie să lase să îi scape posibilităţile coloniale care se găsesc la uşa sa.

    Sursa: Ontext.info


Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.