←
→

31.01.2013. Flash comment! Materiale publicate de dumneavoastra :-)

Postat: 31 ian. 2013 | Autor: | Înscris în: Uncategorized |11 comentarii

11 comentarii on “31.01.2013. Flash comment! Materiale publicate de dumneavoastra :-)”

  1. lili3d spune:
    31 ian. 2013 la 4:23 pm

    Teoria Athenei despre Tot:
    http://fymaaa.blogspot.ro/2013/01/teoria-athene-i-despre-tot-30012012.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed:+IesireaDinMatrix+(Ie%C5%9Firea+Din+MATRIX)&utm_content=Yahoo!+Mail

    Răspunde
  2. lili3d spune:
    31 ian. 2013 la 4:32 pm

    http://anatolbasarab.me/2013/01/31/pietrele-de-colecist-cauza-multor-boli-tratament/

    Răspunde
  3. lili3d spune:
    31 ian. 2013 la 5:06 pm

    Despre puterea vizualizării:

    Iubirea neconditionata fata de viata

    Răspunde
  4. Mircea spune:
    31 ian. 2013 la 6:31 pm

    CORUPŢIA corporate, un SECRET bine păzit
    Mita ori traficul de influență se practică pe scară largă și în mediul privat. Însă dacă bugetarii „mânjiți“ ajung din ce în ce mai des în justiție, firmele preferă să treacă totul sub tăcere.

    Politicienii trag sfori pentru clientelă, medicii vor bani pentru a-și face treaba, polițiștii iau șpagă să ne ierte de amenzi, profesorii primesc cadouri în schimbul unor note bune, judecătorii înclină balanța în favoarea cui dă mai mult. Cel puțin asta cred cei mai mulți români. De câte ori v-a trecut prin cap că prețul sau calitatea produselor și serviciilor furnizate de firmele private sunt, la rândul lor, influențate de corupție?

    „Deși România a incriminat de multă vreme corupția în sectorul privat și a introdus răspunderea penală a persoanei juridice, conștientizarea acestor noțiuni la nivelul societății rămâne mică. Cetățenii percep sectorul privat ca pe un teritoriu în care totul este permis, singurele reguli fiind cele ale profitului. Cu toate acestea, ponderea acestui sector în economie fiind din ce in ce mai mare, derapajele din aceasta zonă au fost considerate de legiuitor grave și au fost sancționate penal“, arată Laura Ștefan, expert anti-corupție.

    Nepăsarea cvasi-gnerală față de acest fenomen ne poate afecta pe toți. „Corupţia în sectorul privat afectează competiţia corectă şi regulile economiei de piaţă, scade calitatea produselor şi serviciilor, scade investiţiile economice“, arată judecătorul Cristi Danileț într-un studiu realizat pentru Fundația Konrad Adenauer. De exemplu, dacă o firmă își cumpără materia primă nu pe baza raportului preț-calitate, ci ca urmare a excursiilor exotice oferite de unul din furnizori, sunt mari șanse să-și majoreze costul produselor. Iar dacă o alta angajează nu pe baza competenței, ci în funcție de „pile“ sau de mita primită de șeful departamentului HR, probabil că nivelul serviciilor oferite va scădea. În unele cazuri, corupția din zona business ne poate pune în pericol chiar și viața – de pildă, au fost descoperite situații în care angajații unor service-uri auto acordau, contra cost, viza ITP unor autovehicule cu grave probleme tehnice.

    Privatizarea mitei

    Până în prezent, cazurile de corupție din mediul privat care au ajuns să fie anchetate de procurori se numără pe degete. În 2007, de pildă, DNA i-a trimis în judecată pe directorul sucursalei Deva a Allianz Asigurări, Marius Barabaș, și pe administratorul defacto al firmei Tomoil Excom SRL, Călin Mitra, pentru o infracțiune comisă în urmă cu peste cinci ani. Astfel, acesta din urmă era acuzat că i-ar fi plătit lui Barabaș, în 2001-2002, o mită de 378 de milioane de lei vechi în schimbul obținerii statulului de agent de asigurare al Allianz pentru compania sa. În iunie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia a schimbat încadrarea juridică a faptelor (din luare, respectiv dare de mită în „folosirea, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect“) și a constatat că ele s-au prescris. Instanța a decis, totuși, confiscarea sumei de 37.800 de lei de la Marius Barabaș.

    În martie 2009, la circa doi ani de la cazul de la Deva, DNA a decis trimiterea în judecată a lui Daniel Bogaciu, fost manager de risc mediu în cadrul BCR, a fratelui acestuia, Ioan Bogaciu, și a unui om de afaceri. Potrivit anchetatorilor, Daniel Bogaciu ar fi primit în 2008, prin intermediul fratelui său, o mită totală de 10.000 de euro și 60.000 de lei de la administratorii a trei companii. În schimbul banilor, Bogaciu ar fi urmat să le aprobe mituitorilor o serie de credite (unul din ele în valoare de 650.000 de euro). În martie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis condamnarea fraților Bogaciu la trei ani și șase luni de închisoare cu suspendare.

    Contracte contra șpagă

    Tot procurorii Direcției Naționale Anticorupție au trimis în instanță, în 2010, dosarele lui Ioan Tăutu,inginer senior la Inocsa Ingenieria S.L. Madrid – Sucursala Bucureşti, Petrică Mihai Sala și Siviu Vasile Sala, directori în cadrul Astor Com SRL, și Szabo Laszlo și Kovacs Agnes, directori în cadrul Alpine Bau GmbH. Tăutu era acuzat de anchetatori că, în calitatea sa de consultant desemnat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, ar fi primit mită de circa 60.000 de euro de la reprezentanții Astor Com și Alpine Bau pentru a certifica existența unor lucrări nefectuate în cadrul proiectului de reabilitare a infrastructurii rutiere în Sovata. În urma proceselor, Ioan Tăutu a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare, iar mituitorii au primit pedepse cu suspendare.

    Un alt caz de corupție în mediul privat, trimis în judecată de DNA în 2012, este cel al Georgianei Costin, manager logistică în cadrul Swisscaps Romania SRL. Aceasta este acuzată că ar fi primit, între 2007 și 2010, circa 33.000 de euro, 49.000 de lei şi sejururi în valoare de 3.000 de lei la Băile Felix în schimbul încheierii unor contracte cu o serie de firme de transport. În prezent, procesul său este în desfășurare la Tribunalul Bihor. Totnul trecut a fost instrumentat și dosarul profesorului Adrian Florin Duguleac de la Universitatea Bioterra din Capitală. Acesta a fost arestat și trimis în judecată în toamnă, fiind acuzat că a primit bani și alte foloase materiale (inclusiv nouă metri cubi de beton) în schimbul favorizării unor studenți.

    Miză de milioane

    Însă toate cazurile de mai sus pălesc în fața rețelei compuse din directori și angajați ai BRD și Volksbank, notari, evaluatori și oameni de afaceri care, potrivit DIICOT, ar fi păgubit cele două bănci cu circa 85 de milioane de euro prin credite obținute în mod fraudulos în perioada 2008-2011. „BRD a descoperit, cu câteva luni în urmă, câteva scheme de finanţare ilegală şi a sesizat organele penale, după care a întărit sistemele de control şi a desfăcut contractele de muncă ale salariaţilor care nu au respectat normele şi procedurile interne“, au anunțat reprezentanții băncii în urmă cu aproximativ o lună, la scurt timp după ce procurorii au intrat în acțiune. Dosarul „Rețeaua bancherilor“ ne indică, în opinia Laurei Ștefan, alături de alte cazuri din domeniul asigurărilor private sau din sport (în principal din fotbal), cât de mari sunt mizele și cât de grav poate fi fenomenul corupției în zona privată. Din păcate, marea majoritate a cazurilor de acest gen sunt mușamalizate și nu ajung niciodată la urechile autorităților.

    „Companiile preferă să nu facă vâlvă dacă descoperă că un angajat a fost implicat în acte de corupție, de teamă că acest lucru le va afecta imaginea. Așa că multe din «divorțurile» aparent inexplicabile dintre o firmă și un un membru al managementului au loc, de fapt, după ce sunt descoperite fapte ilegale“, explică un om de afaceri din Târgu-Mureș, care admite că a procedat la fel de câteva ori în ultimele două decenii: „Am preferat să le spun că știu exact ce au făcut și să-i las să plece decât să ajung la scandaluri și procese“.

    Tăcere impusă

    Un manager al unei cunoscute bănci bucureștene recunoaște că așa au loc lucrurile și în instituția sa. „Cei care au atribuții în domeniul achizițiilor sunt schimbați des din funcție, uneori și de două ori pe an. Asta pentru că este suficient un simplu audit pentru a se descoperi că au cumpărat, în mod cel puțin suspect, hârtie de două ori mai scump decât dacă ar fi luat-o de la librărie ori au semnat un contract de servicii de telefonie la tarife cu 20% mai mari decât cele care ar fi putut fi obținute pe piața actuală“, povestește el. Bancherul mai spune că autoritățile nu au fost sesizate niciodată în astfel de situații: „Așa a decis patronatul“. În unele companii nu doar achizițiile sunt sursă de corupție, ci și angajările. „Pentru că se oferă salarii peste medie, locurile de muncă la noi sunt dorite de mulți. Iar cele mai mari șanse le au candidații care sunt atenți cu cei de la HR – circulă zvonuri că o angajare costă între 500 și 2.000 de euro, în funcție de postul vizat“, dezvăluie un șef de departament din cadrul unei companii de foraj din sudul țării.

    El mai spune că mita este la mare preț chiar și printre top managerii firmei – directorul general ar obișnui să cumpere, cu sume mergând până la zeci de mii de euro, bunăvoința managerilor beneficiarilor. Asta asigurându-i o serie de avantaje, de la achitarea mai rapidă a facturilor până la acceptarea unor creșteri de preț mai mult sau mai puțin justificate.

    Dacă ne poate încălzi cu ceva, România nu este nici pe departe singura țară unde corupția din sectorul privat este ținută sub tăcere. Obiceiul este la mare preț cam peste tot în lume, iar inițiativele autorităților nu par să aibă puterea de a schimba ceva.

    Românii au tendința de a percepe mediul privat ca pe un teritoriu în care totul este permis, singurele reguli fiind cele ale profitului.
    Laura Ștefan, expert anti-corupție

    Angajații care au atribuții de achiziții sunt schimbați des din funcție, uneori și de două ori pe an, după ce auditurile descoperă contracte suspecte.
    Manager în cadrul unei bănci din Capitală

    Corupţia în sectorul privat afectează competiţia corectă şi regulile economiei de piaţă, scade calitatea produselor şi serviciilor, scade investiţiile economice.
    Cristi Danileț, judecător

    85 de milioane de euro este prejudiciul estimat de procurori al celui mai grav caz de corupție privată descoperit până în prezent în România

    Răspunde
  5. Ciprian spune:
    31 ian. 2013 la 7:27 pm

    Pentru ca unii au spus pe aici ca ar trebui sa ascultam si parerea altor parti, iata aici doua articole care mi s-au parut foarte interesante, in legatura cu raportul “Cele mai mari riscuri din 2013“ al Forumului Economic Mondial de la Davos (FEM) sau in engleza WEF (World Economic Forum), primul despre antibiotice, iaral doilea despre „incendiile digitale”.

    http://politeia.org.ro/editoriale/2013-an-zbuciumat-intr-o-lume-periculoasa/5481/

    http://politeia.org.ro/editoriale/2013-an-zbuciumat-intr-o-lume-periculoasa-incendiile-digitale/5528/

    Adaug aici inca odata articolul despre inteligenta scazuta a „sudicilor’ (in raport cu Germania), mai ales a balcanicilor, teorie emisa de un german si bine primita de presa din germania. Am vrut sa fac un comentariu gen „next level”, dar pare mai curand „previously (corect?) level”, adica nazism.

    Răspunde
  6. Anthos spune:
    31 ian. 2013 la 10:32 pm

    cateva referinte de la http://cluj.24fun.ro/articol/andr_rieu_si_invitatii_sai_la_cluj-11684.html)

    „Notorietatea deosebita a concertelor marca André Rieu este data nu doar de repertoriul de piese clasice interpretate, deosebit de populare, dar si de entuziasmul si buna dispozitie pe care André si orchestra sa reusesc sa-l insufle publicului, de-a lungul spectacolelor sale. Anual, André Rieu si The Johann Strauss Orchestra sustin la Maastricht o succesiune de 4-6 spectacole.”

    Răspunde
  7. Anthos spune:
    31 ian. 2013 la 11:06 pm

    Desi pt mine este foarte mult SF, este de apreciat stradania lui mario6925 de a ne aduce unele explicatii despre Marte.

    Existenţa vieţii pe Marte – un secret bine păzit (1)
    http://roaim.co.nr/?a=articles&p=740

    Existenţa vieţii pe Marte – un secret bine păzit (2)
    http://roaim.de.vu/?a=articles&p=739
    ………..
    Ca si concluzii:
    1. Marte este o planeta locuita – dovezile sugereaza ca suprafata planetei este un sistem ecologic fragil post-colaps, locuit de umanoizi si animale. Exista elemente probatorii care sustin concluzia ca sub suprafata lui Marte exista civilizatie umanoida inteligenta.

    Răspunde

Lasă un răspuns către lili3d Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

←
→